Legea nr. 176. Conventia de la Minamata privind mercurul - partea a III-a

Art. 7: Mineritul artizanal si la scara mica

1. Masurile din acest articol si din anexa C se aplica mineritului artizanal si la scara mica si prelucrarilor in care amalgamul de mercur este utilizat pentru a extrage aurul din minereu.

2. Fiecare parte ce detine mine de aur artizanale si la scara mica si procesarea supusa acestui articol in teritoriul sau va intreprinde pasi pentru a reduce, unde este posibil, pentru a elimina utilizarea mercurului si compusilor de mercur, precum si a emisiilor si degajarilor in mediu a mercurului de la astfel de procese de minerit si modalitati de procesare.

3. Fiecare parte informeaza Secretariatul daca in orice moment partea stabileste ca mineritul si procesarea artizanala si la scara mica din teritoriul sau sunt mai mult decat nesemnificative. In acest caz, partea va:

a) dezvolta si implementa un plan national de actiune in conformitate cu anexa C;
b) prezenta planul sau national de actiune catre Secretariat nu mai tarziu de trei ani dupa intrarea in vigoare a Conventiei sau trei ani de la notificarea catre Secretariat, oricare termen ar fi mai indepartat; si
c) oferi o revizuire la fiecare trei ani a progresului in indeplinirea obligatiilor sale in temeiul prezentului articol si va include astfel de revizuiri in rapoartele sale furnizate conform articolului 21.

4. Partile pot coopera intre ele, cu organizatiile interguvernamentale relevante si alte entitati, dupa caz, pentru a atinge obiectivele acestui articol. O astfel de cooperare poate include:

a) dezvoltarea de strategii pentru a preveni deturnarea mercurului sau a compusilor de mercur pentru utilizarea in mineritul si procesarea artizanala si la scara mica a aurului;
b) promovarea educarii, informarii, intarirea capacitatii institutionale;
c) promovarea cercetarii in practici alternative durabile fara mercur;
d) furnizarea de asistenta tehnica si financiara;
e) parteneriate pentru a ajuta la punerea in aplicare a angajamentelor asumate in temeiul prezentului articol; si
f) utilizarea schimbului de informatii prin mecanisme deja existente in vederea promovarii cunostintelor, celor mai bune practici de mediu si tehnologii alternative care sunt viabile din punctul de vedere al protectiei mediului, tehnic, social si economic.

Art. 8: Emisii

1. Acest articol se refera la controlul si, acolo unde este fezabil, reducerea emisiilor de mercur si compusi de mercur, exprimat adesea ca "mercur total", in atmosfera prin masuri de control al emisiilor din surse care se incadreaza categoriilor de surse enumerate in anexa D.

2. In scopul acestui articol:
a) "emisiile" reprezinta emisii de mercur sau compusi de mercur in atmosfera;
b) "sursa relevanta" reprezinta o sursa care se incadreaza in una dintre categoriile de surse enumerate in anexa D. Daca alege, o parte poate stabili criteriile pentru a identifica sursele incluse intr-o categorie de surse enumerate in anexa D, atat timp cat aceste criterii pentru orice categorie cuprind cel putin 75 la suta din emisiile din aceasta categorie;
c) "sursa noua" reprezinta orice sursa relevanta dintr-o categorie enumerata in anexa D, constructia sau modificarea substantiala a celei incepute cu cel putin un an dupa data:
(i)intrarii in vigoare a prezentei conventii pentru partea in cauza; sau
(ii)intrarii in vigoare pentru partea in cauza a unui amendament la anexa D, in cazul in care sursa devine subiect al dispozitiilor prezentei conventii numai in virtutea acestui amendament;
d) "modificarea substantiala" reprezinta modificarea unei surse relevante, care duce la o crestere semnificativa a emisiilor, excluzand orice schimbare in emisiile rezultate din recuperarea produselor secundare. Este la latitudinea partii sa decida daca o modificare este substantiala sau nu.
e) "sursa existenta" reprezinta orice sursa relevanta care nu este o noua sursa;
f) "valoare-limita de emisie" inseamna o limita de concentratie, masa sau procent de emisie de mercur ori compusi de mercur, adesea exprimate ca "mercur total", emise de o sursa punctuala.

3. O parte cu surse relevante trebuie sa ia masuri de control a emisiilor si poate elabora un plan national, stabilind masurile care trebuie luate pentru a controla emisiile si obiectivele dorite, tintele si rezultatele propuse. Orice plan trebuie prezentat Conferintei partilor in termen de 4 ani de la data intrarii in vigoare a Conventiei pentru acea parte. In cazul in care o parte dezvolta un plan de implementare in conformitate cu articolul 20, partea il poate include in planul elaborat conform acestui alineat.

4. Pentru noile sale surse, fiecare parte va fi nevoita sa utilizeze cele mai bune tehnici disponibile si cele mai bune practici de mediu pentru a controla si, unde este posibil, sa reduca emisiile, cat mai curand posibil, dar nu mai tarziu de cinci ani de la data intrarii in vigoare a Conventiei pentru acea parte. O parte poate folosi valorile-limita de emisie, care sunt in concordanta cu aplicarea celor mai bune tehnici disponibile.

5. Luand in considerare circumstantele nationale si disponibilitatea tehnica si economica, precum si accesibilitatea, pentru sursele sale existente, cat mai curand posibil, dar nu mai mult de zece ani de la data intrarii in vigoare a Conventiei pentru aceasta, fiecare parte va include in orice plan national si va implementa una sau mai multe dintre urmatoarele masuri:
a) un obiectiv cuantificat pentru controlul si, daca este posibil, reducerea emisiilor din surse relevante;
b) valorile-limita de emisie pentru controlul si, unde este cazul, reducerea emisiilor din surse relevante;
c) utilizarea celor mai bune tehnici disponibile si celor mai bune practici de mediu pentru a controla emisiile din sursele relevante;
d) o strategie de control multipoluanta, care ar oferi beneficii mutuale pentru controlul emisiilor de mercur;
e) masuri alternative pentru a reduce emisiile provenite de la surse relevante.

6. Partile pot aplica aceleasi masuri asupra tuturor surselor relevante existente sau pot adopta diferite masuri cu privire la diferite categorii de surse. Obiectivul pentru aceste masuri aplicate de o parte va fi de a realiza progrese rezonabile pentru reducerea emisiilor in timp.

7. Fiecare parte va stabili, cat mai practic si nu mai tarziu de cinci ani dupa data intrarii in vigoare a Conventiei, si va mentine apoi un inventar al emisiilor din surse relevante.

8. Conferinta partilor va adopta, la prima sa reuniune, ghiduri pentru:
a) cele mai bune tehnici disponibile si cele mai bune practici de mediu, tinand seama de orice diferenta dintre sursele noi si cele existente si necesitatea de a minimiza efectele cross-media; si
b) suport pentru parti in implementarea masurilor prevazute la alineatul (5), in special in determinarea obiectivelor si stabilirea valorilor-limita de emisie.

9. Conferinta partilor, cat mai curand posibil, adopta ghiduri pentru:
a) criteriile pe care partile le pot elabora in conformitate cu alineatul 2 litera (b);
b) metodologia de elaborare a inventarelor de emisii.

10. Conferinta partilor va evalua si va actualiza corespunzator ghidurile elaborate in conformitate cu alineatele 8 si 9. Partile vor lua in considerare ghidurile in implementarea prevederilor relevante din acest articol.

11. Fiecare parte va include informatii cu privire la implementarea acestui articol in raportarile sale transmise in temeiul articolului 21, in special informatii cu privire la masurile adoptate in conformitate cu alineatele 4-7 si eficacitatea masurilor.

Foto: chemistry.about.com