Cat aur mai are Romania?

Sunt 160.000 de tone de aur in lume si se estimeaza ca Pamantul mai ascunde inca vreo 50.000 de tone. Acestea din urma sunt insa foarte dificil de extras. Metodele folosite, desi ultra-moderne, sunt costisitoare si adesea neprofitabile, plus ca nici calitatea zacamintelor nu mai e ca altadata: daca in 1950 se obtineau 12 grame de aur dintr-o tona de minereu, in momentul de fata se obtin doar 1-3 grame.

Adevarul e ca productia mondiala de aur se afla intr-un semi-impas, motivul fiind ca nu prea mai exista zone cu potential. Se extrag acum in jur de 2.500 de tone pe an si, desi numarul suna impresionant, nu e vorba de cine stie ce cantitate: 2.500 de tone de aur inseamna cca 130 de metri cubi, adica volumul unui apartament cu 2 camere. Si, retineti, vorbim de productia mondiala dintr-un an!
Ca o paranteza, rezerva de aur a BNR – 103 tone – incape intr-o debara (cea mai mare parte a acestei rezerve este depozitata insa in strainatate, nu in subsolurile BNR).

Productia de aur in Romania

Momentul notabil este anul 1972, cand Romania a intrat pe lista producatorilor de aur ce beneficiau de certificatul “good delivery”. Acest certificat garanta ca lingoul romanesc de aur (turnat la Combinatul din Baia Mare) indeplinea standardele acceptate la nivel mondial si, ca urmare, el putea fi tranzactionat pe orice piata, la pretul stabilit de Bursa din Londra. In lipsa acestui certificat, ar fi fost nevoie de expertize costisitoare, iar pretul de vanzare ar fi fost mai mic decat cel oficial.

Se spune ca acest certificat a fost obtinut de Ceausescu ca un fel de recompensa pentru rezolvarea unei probleme delicate cu niste spioni britanici. E doar o legenda a acelei perioade, dar, oricum, e clar ca obtinerea lui a adus ulterior avantaje majore. Gratie certificatului “good delivery”, Ceausescu a putut sa vanda in anii ’80 aurul BNR si sa achite datoria externa. (Guvernatorul Mugur Isarescu a confirmat la un moment dat ca mare parte din datorie s-a platit cu aur din rezerva tarii, chiar daca la vremea aceea se credea ca sursa principala este valuta obtinuta din exportul produselor finite sau din vanzarea de petrol si arme.)

Certificatul “good delivery” a fost retras in 2002, motivul oficial fiind scaderea productiei Romaniei sub pragul minim de 10 tone anual, motivul neoficial fiind insa o “inginerie financiara” pusa la cale de compania anglo-indiana Allied Deals, proprietara in acel moment a combinatului baimarean.

Cazul Rosia Montana

Rosia Montana este o mica localitate din Muntii Apuseni, devenita celebra dupa ce o companie canadiana, in parteneriat cu statul roman, si-a propus sa exploateze zacamintele aurifere din zona. Si-a propus, dar nu a rezolvat deocamdata nimic, deoarece in jurul acestui proiect cu o miza de 300 de tone de aur si 1.600 de tone de argint s-a iscat un imens scandal.

Concret, pentru a extrage aceste bogatii e necesara construirea unui parc minier de 12 km patrati, cuprinzand 4 cariere, o uzina de prelucrare si un iaz de decantare - parc ce nu a primit insa toate autorizatiile necesare. Temerea cea mare se leaga de distrugerea mediului din cauza folosirii tehnologiei de extractie pe baza de cianuri si de posibilitatea unui accident ecologic similar celui de la Baia Mare din anul 2000, cand ruperea unui baraj al iazului de decantare a dus la poluarea Tisei si a Dunarii.

Pozitia oficiala a Comisiei Europene privind tehnologia pe baza de cianura este ca „interzicerea totala a cianurii in activitatile miniere nu este justificata din punctul de vedere al mediului si al sanatatii". In ultimii 20 de ani, aproximativ 90% din industria mondiala de exploatare a aurului a folosit acest procedeu.

Interesele financiare in jurul acestei chestiuni sunt imense si in general, cand e vorba de bani, toti oamenii sunt de aceeasi religie. Sau - cine stie? Poate ca nu toti.

Foto: financesonline.com