Planul national de protectie a apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii - Anexa 2

HOTARARE nr. 516 din 20 iulie 2016 pentru modificarea anexei nr. 2 la Planul national de protectie a apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 53/2009

In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata,

    Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

    ARTICOL UNIC
    Anexa nr. 2 la Planul national de protectie a apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 53/2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 96 din 18 februarie 2009, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se inlocuieste cu anexa la prezenta hotarare.

                                     *
Prezenta hotarare transpune Directiva 2014/80/UE a Comisiei din 20 iunie 2014 de modificare a anexei II la Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind protectia apelor subterane impotriva poluarii si a deteriorarii, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 182 din 21 iunie 2014.

    ANEXA
    (Anexa nr. 2 la plan)

                                VALORILE DE PRAG pentru poluantii si indicatorii de poluare ai apelor subterane

    PARTEA A
    Instructiuni referitoare la stabilirea valorilor de prag, potrivit prevederilor art. 3 din Planul national de protectie a apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii

    Valorile de prag se stabilesc pentru toti poluantii si indicatorii de poluare care, in temeiul caracterizarii realizate potrivit dispozitiilor art. 43 alin. (1^4) din Legea nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, caracterizeaza corpurile sau grupurile de corpuri de apa subterana ca fiind la risc de a nu avea o stare chimica buna.
    Valorile de prag se stabilesc astfel incat, in cazul in care ele sunt depasite de rezultatele monitorizarii intr-un punct de monitorizare reprezentativ, aceasta sa indice riscul ca una ori mai multe dintre conditiile pentru starea chimica buna a apelor subterane, prevazute la art. 4 alin. (2) lit. c), pct. (ii), (iii) si (iv) din Planul national de protectie a apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii, sa nu fie indeplinite.
    Atunci cand propune valorile de prag, autoritatea de implementare tine seama de urmatoarele:
    1. determinarea valorilor de prag trebuie sa se bazeze pe urmatoarele elemente:
    a) extinderea interactiunilor dintre apele subterane si ecosistemele acvatice asociate si ecosistemele terestre dependente;
    b) legatura cu utilizarile sau cu functiile legitime reale ori potentiale ale apelor subterane;
    c) toti poluantii care caracterizeaza corpurile de ape subterane ca fiind la risc, tinandu-se seama de lista minimala prevazuta in partea B;
    d) caracteristicile hidrogeologice, inclusiv informatiile despre nivelurile fondului geochimic natural si bilantul apei;
    2. determinarea valorilor de prag ia in considerare, de asemenea, originea poluantilor, eventuala lor prezenta naturala, toxicologia si tendinta de dispersie, persistenta si potentialul de bioacumulare a acestor poluanti;
    3. de fiecare data cand se inregistreaza niveluri de fond geochimic ridicate ale substantelor sau ale ionilor ori ale indicatorilor acestora din motive hidrogeologice naturale, aceste niveluri de fond geochimic din corpul de apa subterana in cauza sunt luate in considerare atunci cand se stabilesc valorile de prag. La stabilirea nivelurilor de fond geochimic, urmatoarele principii ar trebui luate in considerare:
    a) stabilirea nivelurilor de fond geochimic ar trebui sa se bazeze pe caracterizarea corpurilor de apa subterana potrivit prevederilor anexei nr. 1^3 la Legea nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si pe rezultatele obtinute in urma monitorizarii apelor subterane, potrivit prevederilor anexei nr. 1^1 la Legea nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare. Strategia de monitorizare si interpretare a datelor ar trebui sa tina seama de faptul ca proprietatile chimice ale apelor subterane si conditiile de curgere ale acestora variaza pe directie laterala si verticala;
    b) in cazul in care este disponibil un numar limitat de date de monitorizare a apelor subterane, trebuie colectate mai multe date, iar intre timp trebuie sa fie stabilite niveluri de fond geochimic pe baza acestor date de monitorizare limitate, acolo unde este cazul, printr-o abordare simplificata care utilizeaza un subset de probe pentru care indicatorii nu arata nicio influenta a activitatii umane. Informatiile privind transferurile si procesele geochimice trebuie, de asemenea, sa fie luate in considerare in cazul in care sunt disponibile;
    c) in cazurile in care nu exista suficiente date de monitorizare a apelor subterane, iar informatiile privind transferurile si procesele geochimice sunt insuficiente, trebuie colectate mai multe date si informatii, iar intre timp trebuie sa fie estimate niveluri de fond geochimic, acolo unde este cazul, pe baza rezultatelor statisticilor de referinta pentru acelasi tip de acvifere din alte zone care dispun de date de monitorizare suficiente;
    4. determinarea valorilor de prag trebuie sa se sprijine pe un mecanism de control al datelor colectate, bazat pe evaluarea calitatii datelor, pe consideratii analitice, precum si pe nivelurile fondului geochimic pentru substantele care pot sa apara atat natural, cat si ca urmare a activitatilor umane.

    PARTEA B
    Lista minimala a poluantilor si a indicatorilor acestora care trebuie luati in considerare la stabilirea valorilor de prag potrivit dispozitiilor art. 3 din Planul national de protectie a apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii

    1. Substante sau ioni ori indicatori care pot sa apara atat natural, cat si/sau ca urmare a activitatilor umane:
    a) arsen;
    b) cadmiu;
    c) plumb;
    d) mercur;
    e) amoniu;
    f) cloruri;
    g) sulfati;
    h) nitriti;
    i) fosfor (total)/fosfati*1).

    *1) Autoritatea responsabila poate decide sa stabileasca valori de prag fie pentru fosfor (total), fie pentru fosfati, la propunerea autoritatii de implementare.

    2. Substante sintetice artificiale:
    a) tricloretilena;
    b) tetracloretilena.
    3. Parametri care indica intruziunile saline sau de alt tip*2): conductivitate.
??????????
    *2) Referitor la concentratiile saline rezultate in urma activitatilor umane, autoritatea de implementare poate propune valori de prag fie pentru sulfati si cloruri, fie pentru conductivitate.

    PARTEA C
    Informatii cu privire la poluantii si indicatorii acestora pentru care s-au stabilit valori de prag

    Autoritatea de implementare include in planurile de management al districtelor hidrografice care urmeaza sa fie prezentate potrivit prevederilor art. 43 din Legea nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, informatii privind modul in care s-a urmat procedura stabilita in partea A.
    Autoritatea de implementare comunica in special:
    a) informatii despre fiecare dintre corpurile sau grupurile de corpuri de apa subterana caracterizate ca fiind la risc de neatingere a obiectivelor de mediu, inclusiv urmatoarele:
      (i) dimensiunea corpurilor;
      (ii) fiecare poluant sau fiecare indicator de poluare care caracterizeaza corpuri de apa subterana ca fiind la risc de neatingere a obiectivelor de mediu;
      (iii) obiectivele de calitate a mediului de care este legat riscul, inclusiv utilizarile sau functiile legitime reale ori potentiale ale corpului de apa subterana si relatia dintre corpurile de apa subterana si apele de suprafata asociate si ecosistemele terestre direct dependente;
      (iv) in cazul substantelor prezente in stare naturala, nivelurile de fond geochimic natural in corpurile de apa subterana;
      (v) informatii privind depasirile, atunci cand valorile de prag sunt depasite;
    b) valorile de prag, fie ca sunt aplicabile la nivel national, la nivelul districtului hidrografic sau in partea districtului hidrografic international situata pe teritoriul statului membru ori la nivelul unui corp sau al unui grup de corpuri de apa subterana;
    c) relatia dintre valorile de prag si fiecare dintre categoriile urmatoare:
      (i) nivelurile de fond geochimic, in cazul substantelor prezente in stare naturala;
      (ii) apele de suprafata asociate si ecosistemele terestre direct dependente;
      (iii) obiectivele de calitate a mediului si alte standarde de protectie a apelor existente la nivel national, comunitar sau international;
      (iv) orice informatii relevante privind toxicologia, ecotoxicologia, persistenta, potentialul de bioacumulare si tendinta de dispersie a poluantilor;
    d) metodologia utilizata pentru stabilirea nivelurilor de fond geochimic pe baza principiilor prevazute la pct. 3 din partea A;
    e) motivele pentru care nu au fost stabilite valori de prag pentru poluantii si indicatorii identificati in partea B;
    f) elementele esentiale ale evaluarii starii chimice a apelor subterane, inclusiv nivelul, metoda si perioada de agregare a rezultatelor monitorizarii, definirea intinderii acceptabile a depasirilor, precum si metoda de calculare a acesteia, potrivit prevederilor art. 4 alin. (2) lit. c) pct. (i) din Planul national de protectie a apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii si ale pct. 3 din anexa nr. 3 la acesta.
    In cazul in care oricare dintre datele prevazute la lit. a)-f) nu sunt incluse in planurile de management al districtelor hidrografice, autoritatea de implementare motiveaza aceasta absenta in planurile respective.

Sursa: Monitorul Juridic