Romania ar putea construi un depozit pentru deseurile radioactive

Energia nucleara are avantajele ei, este una dintre cele mai ieftine surse de energie (dupa energia hidro),iar gradul de poluare din timpul procesului de productie este unul redus, in conditiile administrarii adecvate a riscurilor catastrofice. Are insa si costuri ascunse, printre care construirea unor depozite de deseuri inalt radioactive, ale caror costuri depasesc jumatate de miliard de euro. In prezent, aproximativ 20% din energia produsa in Romania este energie nucleara.

Romania va fi nevoita sa construiasca in urmatorii 38 de ani un depozit pentru deseurile inalt radioactive de la centrala de la Cernavoda, aceasta fiind singura metoda stiintifica disponibila pentru depozitarea acestor deseuri.

Potrivit senior expertului Agentiei Nucleare ?i pentru Deseuri Radioactive (ANDR), Stela Diaconu, in prezent, combustibilul nuclear utilizat de centrala de la Cernavoda si de cele doua reactoare de cercetare din Romania (de la Magurele si Pitesti) este depozitat temporar in facilitati situate in aproprierea reactoarelor.

Depozitarea combustibilului nuclear

Combustibilul nuclear utilizat la centrala de la Cernavoda este initial depozitat pentru o perioada de minim sase ani in mai multe piscine, situate in apropierea cladirii care gazduiesc reactoarele, a explicat expertul ANDR, in cadrul seminarului "Directii de dezvoltare pentru depozitarea finala a combustibilului nuclear uzat si a deseurilor nucleare inalt radioactive".

Dupa aceasta perioada, combustibilul inalt radioactiv este transferat si depozitat in Facilitatea de Depozitare Uscata (DICA), conceputa de AECL-Canada pe baza unui sistem de racire cu aer MACSTOR, si aceasta fiind situata tot pe terenul centralei de la Cernavoda.

DICA va putea fi utilizat in scopul depozitarii combustibilului inalt radioactiv pe o perioada medie de 50 de ani, dupa care acesta ar trebui sa fie transferat intr-un depozita de inalta adancime, de care in prezent Romania nu dispune. Cum reactorul unu al centralei de la Cernavoda a fost pus in functiune in 1996, rezulta ca undeva in jurul anului 2052, Romania ar trebui sa beneficieze de o facilitate de depozitare a deseurilor inalt radioactive, pentru depozitarea combustibilului nuclear utilizat la Centrala de la Cernavoda.

Depozitele de la Baita si Saligny nu pot fi utilizate pentru depozitarea deseurilor inalt radioactive

Viitorul depozit de deseuri de la Saligny nu poate fi folosit pentru stocarea combustibilului nuclear, acesta fiind conceput pentru stocarea de deseuri slab si mediu radioactive, si nu inalt radioactive.

Romania va construi la Saligny un nou depozit de deseuri nucleare, probabil pana in 2020, in valoare de aproximativ jumatate de milion de euro, insa pentru acesta este nevoie ca Nuclearelectrica sa decida cand va demara lucrarile de extindere a duratei de viata a reactorului 1 al centralei de la Cernavoda. Finalizarea acestui depozit cu un volum de 122.000 de metri cubi, era estimata, potrivit unei strategii mai vechi a guvernului, pentru 2014, insa ea a fost amanata cu cel putin 6 ani ca urmare a faptului ca Nuclearelectrica nu a luat inca o decizie privind data la care va incepe lucrarile de extindere a duratei de viata a reactorului 1, pus in functiune din 1996.

Baita, singurul depozit de deseuri radioactive din Romania

Cu atat mai putin poate fi folosit in vederea stocarii combustibilului nuclear singurul depozit de deseuri radioactive din Romania, cel de la Baita, care in prezent gazduieste deseuri slab si mediu radioactive provenite din industria medicala, cea a ingrasamintelor chimice sau din laboratoare.

Pe langa acestea, in Romania, deseurile radioactive provin si de la Nucelarelectrica, evident, dar si de la Institutul National de Fizica si Energie Nucleara Horia Hulubei, de la Institutul de Cercetari Nucleare de la Pitesti si de la locatiile din Feldioara, Suceava, Banat si Bihor ale Companiei Nationale a Uraniului.

In viitor, potrivit oficialilor, odata cu construirea depozitului de la Saligny, la Baita ar putea fi depozitate si deseurile slab si mediu radioactive rezultate din dezansamblarea reactorului nuclear de la Magurele, invechit.

Depozitul de la Baita (Bihor) este situat la o altitudine de 840 de metri, in galeriile a doua mine abandonate de explorarea a uraniului. Este opereaza inca din 1985 si are o capacitate de depozitare de 5.000 metri cubi de deseuri slab si mediu radioactive.

Foto: www.gizmodo.com.au