Conventie pentru protectia si promovarea diversitatii expresiilor culturale. Capitolele I si II

Conferinta generala a Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura, reunita la Paris in perioada 3-21 octombrie 2005 pentru cea de-a treizeci si treia sesiune,

AFIRMAND ca diversitatea culturala este o caracteristica inerenta umanitatii,

CONSTIENTA ca diversitatea culturala constituie un patrimoniu comun al umanitatii si ca ar trebui respectata si pastrata spre binele tuturor,

STIIND ca diversitatea culturala creeaza o lume bogata si variata, care largeste posibilitatile de alegere, hraneste capacitatile si valorile umane si reprezinta astfel o sursa fundamentala de dezvoltare durabila a comunitatilor, a popoarelor si a natiunilor,

REAMINTIND ca diversitatea culturala, care se dezvolta intr-un cadru bazat pe democratie, toleranta, justitie sociala si respect reciproc intre popoare si intre culturi, este indispensabila pentru asigurarea pacii si a securitatii la nivel local, national si international,

CELEBRAND importanta diversitatii culturale pentru realizarea deplina a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale proclamate in Declaratia Universala a Drepturilor Omului si in alte instrumente universal recunoscute,

SUBLINIIND necesitatea integrarii culturii ca element strategic in politicile nationale si internationale de dezvoltare, precum si in cooperarea internationala pentru dezvoltare, tinand seama si de Declaratia mileniului a ONU (2000) , care pune accentul pe eradicarea saraciei,

AVAND IN VEDERE diversele forme pe care le ia cultura in timp si in spatiu si faptul ca diversitatea respectiva se concretizeaza in originalitatea si pluralitatea identitatilor, precum si in expresiile culturale ale popoarelor si ale societatilor care constituie umanitatea,

RECUNOSCAND importanta cunostintelor traditionale ca surse de bogatie imateriala si materiala, in special a sistemelor de cunostinte ale popoarelor indigene, si contributia pozitiva a acestora la dezvoltarea durabila, precum si necesitatea de a asigura protectia si promovarea adecvata a acestora,

RECUNOSCAND necesitatea adoptarii unor masuri in vederea protejarii diversitatii expresiilor culturale, inclusiv a continutului acestora, in special in situatiile in care expresiile culturale pot fi amenintate cu disparitia sau cu o grava alterare,

SUBLINIIND importanta culturii pentru coeziunea sociala in general si in special contributia acesteia la imbunatatirea statutului si a rolului femeilor in societate,

CONSTIENTA ca diversitatea culturala este consolidata prin libera circulatie a ideilor si ca aceasta se hraneste din schimburile si interactiunile permanente dintre culturi,

REAFIRMAND ca libertatea de opinie, exprimare si informare, precum si diversitatea mass-media permit dezvoltarea expresiilor culturale in cadrul societatilor,

RECUNOSCAND ca diversitatea expresiilor culturale, inclusiv a expresiilor culturale traditionale, reprezinta un factor important care permite indivizilor si popoarelor sa isi exprime si sa impartaseasca cu altii propriile idei si valori,

REAMINTIND ca diversitatea lingvistica este un element fundamental de diversitate culturala si REAFIRMAND rolul fundamental pe care il are educatia in protectia si promovarea expresiilor culturale,

AVAND IN VEDERE importanta vitalitatii culturilor pentru toti, inclusiv pentru persoanele care apartin minoritatilor si pentru popoarele indigene, asa cum se manifesta aceasta prin libertatea acestora de a crea, de a difuza si de a distribui propriile expresii culturale traditionale si de a avea acces la acestea astfel incat sa poata favoriza dezvoltarea lor,

SUBLINIIND rolul esential al interactiunii si al creativitatii culturale, care alimenteaza si reinnoiesc expresiile culturale si intaresc rolul celor care lucreaza la dezvoltarea culturii pentru progresul intregii societati,

RECUNOSCAND importanta drepturilor de proprietate intelectuala pentru sustinerea persoanelor care participa la creativitatea culturala,

CONVINSA ca activitatile, bunurile si serviciile culturale au o dubla natura, economica si culturala, deoarece sunt purtatoare de identitati, de valori si de sensuri, si ca acestea nu trebuie sa fie tratate ca avand exclusiv o valoare comerciala,

CONSTATAND ca procesul de mondializare, facilitat de evolutia rapida a tehnologiilor de informare si de comunicare, chiar daca creeaza conditii inedite pentru o interactiune sporita intre culturi, reprezinta in acelasi timp si o provocare pentru diversitatea culturala, in special cu privire la riscurile de dezechilibre intre tarile bogate si tarile sarace,

CONSTIENTA de mandatul specific incredintat UNESCO de a asigura respectarea diversitatii culturilor si de a recomanda acordurile internationale pe care le considera utile in vederea facilitarii liberei circulatii a ideilor prin cuvant si prin imagine,

FACAND REFERIRE la dispozitiile instrumentelor internationale adoptate de UNESCO avand legatura cu diversitatea culturala si cu exercitarea drepturilor culturale, in special la Declaratia universala privind diversitatea culturala din 2001,

ADOPTA, LA 20 OCTOMBRIE 2005, PREZENTA CONVENTIE:

CAPITOLUL I: OBIECTIVE SI PRINCIPII DIRECTOARE

Art. 1: Obiective

Obiectivele prezentei conventii sunt:

a) protejarea si promovarea diversitatii expresiilor culturale;
b) crearea conditiilor care sa permita culturilor sa se dezvolte si sa interactioneze liber astfel incat ca se imbogateasca reciproc;
c) incurajarea dialogului intre culturi in vederea asigurarii unor schimburi culturale mai intense si echilibrate in lume, favorizand respectul intercultural si o cultura a pacii;
d) stimularea interculturalitatii in vederea dezvoltarii interactiunii culturale in spiritul construirii unor punti intre popoare;
e) promovarea respectului pentru diversitatea expresiilor culturale si constientizarea valorii acesteia la nivel local, national si international;
f) reafirmarea importantei legaturii dintre cultura si dezvoltare pentru toate tarile, in special pentru tarile in curs de dezvoltare, si incurajarea actiunilor intreprinse in plan national si international in vederea recunoasterii valorii veritabile a legaturii respective;
g) recunoasterea naturii specifice a activitatilor, a bunurilor si a serviciilor culturale, in calitatea acestora de purtatori de identitate, de valori si de sensuri;
h) reafirmarea dreptului suveran al statelor de a conserva, adopta si pune in aplicare politicile si masurile pe care le considera adecvate pentru protectia si promovarea diversitatii expresiilor culturale pe teritoriul lor;
i) consolidarea cooperarii si a solidaritatii internationale in spiritul unui parteneriat, vizand, in special, cresterea capacitatilor tarilor in curs de dezvoltare de a proteja si a promova diversitatea expresiilor culturale.

Art. 2: Principii directoare

1. Principiul respectarii drepturilor omului si a libertatilor fundamentale

Diversitatea culturala nu poate fi protejata si promovata decat in cazul in care sunt garantate drepturile omului si libertatile fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, de informare si de comunicare, precum si posibilitatea indivizilor de a-si alege expresiile culturale. Nimeni nu poate invoca dispozitiile prezentei conventii pentru a aduce atingere drepturilor omului si libertatilor fundamentale, asa cum au fost acestea consacrate prin Declaratia Universala a Drepturilor Omului sau garantate prin dreptul international, sau pentru a limita sfera de aplicare a acestora.

2. Principiul suveranitatii

In conformitate cu Carta Organizatiei Natiunilor Unite si cu principiile de drept international, statele au dreptul suveran de a adopta masurile si politicile de protejare si promovare a diversitatii expresiilor culturale pe teritoriul lor.

3. Principiul demnitatii egale si al respectului pentru toate culturile

Protectia si promovarea diversitatii expresiilor culturale implica recunoasterea demnitatii egale si a respectului pentru toate culturile, inclusiv cele ale persoanelor apartinand minoritatilor si cele ale popoarelor indigene.

4. Principiul solidaritatii si al cooperarii internationale

Cooperarea si solidaritatea internationala ar trebui sa permita tuturor tarilor, in special tarilor in curs de dezvoltare, sa isi creeze si sa isi intareasca mijloacele necesare de expresie culturala, inclusiv propriile industrii culturale, indiferent ca acestea sunt emergente sau deja constituite, la nivel local, national si international.

5. Principiul complementaritatii aspectelor economice si culturale ale dezvoltarii

Cultura fiind unul dintre izvoarele fundamentale ale dezvoltarii, aspectele culturale ale dezvoltarii sunt la fel de importante ca si aspectele economice, iar indivizii si popoarele au dreptul fundamental de a participa si de a beneficia de aceasta.

6. Principiul dezvoltarii durabile

Diversitatea culturala este o mare bogatie pentru indivizi si pentru societati. Protectia, promovarea si mentinerea diversitatii culturale sunt o conditie esentiala pentru o dezvoltare durabila, in folosul generatiilor prezente si viitoare.

7. Principiul accesului echitabil

Accesul echitabil la o gama bogata si diversificata de expresii culturale provenind din intreaga lume si accesul culturilor la mijloace de expresie si de difuzare constituie elemente importante pentru punerea in valoare a diversitatii culturale si incurajarea intelegerii reciproce.

8. Principiul deschiderii si al echilibrului

Atunci cand statele adopta masuri pentru a favoriza diversitatea expresiilor culturale, acestea ar trebui sa vegheze la promovarea, in mod adecvat, a deschiderii catre alte culturi ale lumii si sa se asigure ca masurile respective sunt conforme cu obiectivele urmarite prin prezenta conventie.

CAPITOLUL II DOMENIUL DE APLICARE

Art. 3: Domeniul de aplicare
Prezenta conventie se aplica politicilor si masurilor adoptate de parti cu privire la protectia si promovarea diversitatii expresiilor culturale.

Foto: alwaysimages.com