Expozitia "Pinacoteca Bucurestiului. Un proiect interbelic": 29 iunie 2016 - 30 august 2017, la Palatul Sutu

Muzeul Municipiului Bucuresti va invita sa descoperiti o noua expozitie temporara - "Pinacoteca Bucurestiului. Un proiect interbelic", deschisa in perioada 29 iulie 2016 - 30 august 2017 la Palatul Sutu.

Vernisajul expozitiei va avea loc in ziua de 29 iulie, ora 18:30, la Palatul Sutu. Expozitia reprezinta un memento dedicat Pinacotecii bucurestene si preconizeaza sa sintetizeze o imagine reprezentativa a acesteia, in constituirea careia colectionismul de stat si cel particular au avut o pondere egala.

Deschizand aceasta expozitie, Muzeul Municipiului Bucuresti reda publicului doua noi spatii expozitionale de la etajul Palatului Sutu, completand circuitul de vizitare dupa ce acestea au functionat ca depozite o perioada de cativa ani.

Pinacoteca bucuresteana, inaugurata in 1933, avand ca prim sediu palatul amiralului Gheorghe Urseanu, a ajuns sa cuprinda azi aproximativ 5.500 de piese de pictura, grafica si sculptura romaneasca si universala. Conjuncturi diverse ale istoriei urbane au facut colectia inaccesibila locuitorilor Capitalei, timp de un sfert de veac. Dupa ce a fost deposedata de numeroase opere pretioase in anii comunismului, colectia nu a mai fost valorificata dupa 1990 decat fragmentar, prin cateva evenimente temporare, majoritatea gazduite in locatii externe Muzeului Municipal.

Fondata prin stradania unor personalitati marcante ale culturii romanesti a epocii, ca sectie a Muzeului Municipal, Pinacoteca a devenit, in primii sai ani de existenta, esentiala in modernizarea culturala a Capitalei, prin eforturi concentrate ale Municipalitatii, colectionarilor si institutiilor donatoare, intre care: Eforia Spitalelor, Clubul Tinerimii, Automobil Clubul Roman, alaturi de Cabinetul Primarului General impreuna cu Directia Miscarii Culturale.

Primele doua colectii donate Municipalitatii — cea a magistratului Ioan I. Movila si cea a sculptorului Filip Marin — au fost hotaratoare pentru inceputurile importantei institutii de cultura. Insemnatatea lor a facut ca, in perioada interbelica, doua din cele sase sali ale Pinacotecii sa poarte numele celor doi colectionari. Gestul sotiilor lor de a contribui la inzestrarea Pinacotecii era considerat esential pentru constituirea si pastrarea memoriei colective prin sporirea patrimoniului artistic bucurestean.

Pinacoteca insasi era apreciata ca un veritabil 'templu al artei' care sa incante si sa instruiasca. Nu era intamplatoare cutuma ca artistii romani ce isi petreceau perioadele de studii in strainatate sa trimita acasa copii dupa marii maestri occidentali considerati repere culturale desavarsite. Asemenea lor, figuri din elita romaneasca achizitionau, in afara lucrarilor originale, copii dupa realizari celebre, pe care sa le adauge cu mandrie patrimoniului lor privat.

Nu in ultimul rand, preocuparea Institutiei pentru promovarea de valori autentice a impulsionat creatia locala, concretizandu-se intr-un real tezaur de repere vizuale bucurestene.

Prin recurs la entitatea initiala a Pinacotecii, expozitia de fata reuneste lucrari provenite din primele doua colectii donate, expuse alaturi de creatii reprezentative pentru artistii romani din perioada moderna si contemporana, grupate tematic, in patru sectiuni — portrete, naturi statice, scene de gen, peisaje. Astfel, publicul va putea vedea opere de arta universala, dar si panze romanesti semnate, intre altii, de Gheorghe Tattarescu, Misu Popp, Nicolae Grigorescu, Sava Hentia, Ion Andreescu, G.D. Mirea, Theodor Pallady, Marius Bunescu, Nicolae Darascu, Nicolae Tonitza, Francisc Sirato, Coca Metianu, Mina Byck Wepper, Rodica Maniu etc.

Sunt expuse sculpturi de Filip Marin, Dimitrie Paciurea, Ion Jalea, Milita Petrascu, Ion Irimescu, Boris Caragea, Gheorghe Anghel, Constantin Lucaci, Ovidiu Maitec.

Prin aceasta incursiune intr-unul din episoadele edificarii Bucurestiului modern, privitorii sa isi poata forma o parere echilibrata despre un important si ambitios proiect interbelic romanesc, ce asteapta in continuare un sediu adecvat.

Foto: pixabay.com