Comisia Europeana a publicat Atlasul european al apelor urbane

Comisia Europeana a publicat Atlasul european al apelor urbane. Publicatia - prima de acest gen - arata cum diferitele optiuni de gestionare a apelor, dar si alti factori precum gestionarea deseurilor, schimbarile climatice si chiar preferintele noastre alimentare, pot afecta, pe termen lung, utilizarea durabila a apei in orasele noastre.

Potrivit atlasului, plecand de la analiza unei serii de 25 de indicatori, cum ar fi calitatea apei subterane, accesul la canalizare, calitatea apei potabile sau revalorificarea energiei, Bucurestiul a obtinut un punctaj de doar 2,4 puncte din 10 in ceea ce priveste utilizarea durabila a apelor urbane. Raportul precizeaza ca „Nivelul de consum al apei si filtrarea deseurilor solide din apa din Bucuresti sunt la cote foarte joase. Sunt necesare eforturi considerabile de imbunatatire si tratare a apelor reziduale, de reducere a pierderilor de apa si de incorporare a unei infrastructuri ecologice, in vederea reducerii vulnerabilitatii la schimbarile climatice."

Prima editie a Atlasului european al apelor urbane mai mentioneaza ca toate cele 100 de probe de apa potabila recoltate in Bucuresti au fost declarate in concordanta cu standardele europene, insa doar 82% din locuitorii orasului au acces la o sursa sigura de apa potabila. De asemenea, se arata ca reteaua comuna de distributie a apei din Bucuresti inregistreaza pierderi de 40% din volumul transportat.

In ceea ce priveste consumul mediu de apa per cap de locuitor, atlasul mentioneaza ca fiecare bucurestean consuma 62 de litri de apa zilnic, consum echivalent cu 58.4 metri cubi anual.

Context

Informatiile din prezentul atlas ilustreaza rolul apei in orasele europene si informeaza cetatenii, autoritatile locale si experti in legatura cu cele mai bune practici si tehnici de ultima ora pentru eficientizarea folosirii apei in mediul urban. Totodata, aceste date sunt importante pentru identificarea prioritatilor de investitii si actiune pentru municipalitati, dar si pentru a constientiza punctele tari si cele slabe ale unei comunitati in relatia cu apa.