Plan National de Management 2016-2021 pentru Dunare si 11 bazine hidrografice

Planul National de Management actualizat aferent portiunii din bazinul hidrografic al fluviului Dunarea care este cuprinsa in teritoriul Romaniei (al doilea Plan National de Management), precum si Planurile de Management actualizate la nivel de bazine hidrografice/spatii hidrografice au fost adoptate de Guvern.

Potrivit Directivei Parlamentului European si a Consiliului nr.2000/60/CE privind stabilirea unui cadru de politica comunitara in domeniul apei (DCA), statele membre elaboreaza Planuri de management ale bazinelor hidrografice, care sunt actualizate la fiecare 6 ani, incepand cu anul 2009.

Romania a aprobat Planul National de Management aferent portiunii nationale a bazinului hidrografic international al fluviului Dunarea si Planurile de Management la nivel de bazine hidrografice/spatii hidrografice prin Hotararea Guvernului nr.80/2011.

Planul adoptat astazi este elaborat pentru perioada 2016-2021 si are la baza monitorizarea implementarii masurilor din Planul National de Management aprobat in 2011 si, totodata, reprezinta o actualizare a masurilor din acest Plan, avand in vedere in principal imbunatatirea metodologiilor utilizate, datele noi de monitorizare, precum si rezultatele studiilor de cercetare si ale proiectelor implementate.

Bazinele/spatiile hidrografice pentru care s-au elaborat Planurile de management sunt Somes-Tisa, Crisuri, Mures, Banat, Jiu, Olt, Arges-Vedea, Buzau-Ialomita, Siret, Prut–Barlad, precum si fluviul Dunarea, Delta Dunarii, Spatiul Hidrografic Dobrogea si Apele Costiere.

Planurile de Management cuprind o prezentare a categoriilor si a corpurilor de apa de suprafata (3.027 corpuri), identificarea presiunilor semnificative si a celor potential semnificative, reprezentate de sursele punctiforme si difuze de poluare (aglomerari urbane, agricole, industriale), presiunile hidromorfologice (baraje, lacuri de acumulare, etc.) si alte tipuri de presiuni antropice (activitati de acvacultura, surse de poluare accidentala). In cadrul Planului National de Management actualizat a fost identificat un numar total de 8.880 presiuni potential semnificative, ponderea cea mai mare a presiunilor fiind reprezentata de presiunile difuze provenite din aglomerari umane fara sisteme de colectare si din agricultura.

Un alt capitol il reprezinta corpurile de ape subterane, fiind identificate si delimitate 143 de corpuri de apa subterana, din care 115 sunt de tip freatic si 28 corpuri de apa subterane de adancime. Si acestea sunt afectate, in principal, de presiunile difuze datorate aglomerarilor umane fara sisteme de colectare si epurare a apelor uzate, precum si presiunilor difuze cauzate de activitatile agricole. De asemenea, trebuie avut in vedere faptul ca dinamica apelor subterane este mult mai lenta decat cea a apelor de suprafata, astfel incat efectul oricaror masuri se face simtit dupa o perioada mai lunga de timp.

De asemenea, zonele de protectie identificate sunt impartite ca: zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii, zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic, zone protejate pentru habitate si specii unde apa este un factor important, zone vulnerabile la nitrati si zone sensibile la nutrienti, precum si zone pentru imbaiere. Reteaua de monitorizare si programele de monitorizare pentru apele de suprafata si subterane au fost actualizate, incluzand un numar de 194 sectiuni noi de monitorizare pentru 184 de corpuri de apa de suprafata. Pentru corpurile de apa subterana a fost extinsa reteaua de monitorizare cantitativa cu 95 de foraje, iar pentru monitorizarea chimica, cu 115 foraje.

Totodata, au fost stabilite si obiectivele de mediu pentru corpurile de apa de suprafata, corpurile de apa subterana si pentru zonele protejate, precum si exceptiile de la obiectivele de mediu. Cauzele principale de neatingere a obiectivelor de mediu sunt legate de fezabilitatea tehnica, urmata de costurile disproportionate.

Analiza importantei economice a utilizarii apei furnizeaza profilul economic al spatiilor/bazinelor hidrografice din punct de vedere al indicatorilor demografici si macroeconomici privind populatia si veniturile populatiei exprimate prin PIB/spatiu geografic, precum si evolutia in timp a acestora pentru a putea evidentia tendintele cerintei de apa.

Politica economica si financiara in domeniul apei include 2 componente principale: serviciile de apa, respectiv serviciile de alimentare cu apa, canalizare si epurare ape uzate si activitatile de gestionare a resurselor de apa.

Intr-un alt capitol sunt prezentate programele de masuri, pentru fiecare bazin hidrografic/spatiu hidrografic, care tin seama de caracteristicile acestuia, de presiunile generate de activitatile umane, de impactul acestora asupra mediului si analiza economica a folosintelor de apa.

Actul normativ abordeaza, de asemenea, aspecte cantitative si elemente privind schimbarile climatice, in vederea coordonarii dintre planurile de management bazinale si managementul riscului la inundatii. Astfel, masurile rezultate din diferite planuri pe termen mediu si lung (ex. Planul National de actiuni privind schimbarile climatice) includ in evaluare aspecte privind schimbarile climatice si actiunile necesare pentru masurile de atenuare si de adaptare la schimbarile climatice, acestea fiind analizate si luate in considerare, dupa caz, in programele de masuri ale Planurilor de Management ale bazinelor/spatiilor hidrografice actualizate. De asemenea, pentru majoritatea masurilor de construire a infrastructurii de alimentare cu apa si infrastructurii de colectare si epurare a apelor uzate, proiectarea si planificarea proiectelor tin seama de scenariile actualizate privind schimbarile climatice (ex. evenimente de ploi, relevante la data implementarii). In cazul proiectelor mai mici s-a avut in vedere o abordare flexibila, de la caz la caz, avand in vedere posibilitatile viitoare de adaptare sau extindere.

Investitiile prevazute in Planurile de Management vor fi finantate din Fondurile de Coeziune si Structurale, Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Fondul European pentru Pescuit, fonduri LIFE, alte fonduri europene si fonduri alocate anual de la bugetul de stat si bugetele locale cu aceasta destinatie.

Sursa: Guvernul Romaniei
Foto: pixabay.com