Traditiile romanesti pe noile marci postale

Cultura oricarui popor este in mod puternic influentata de obiceiurile traditionale specifice. Frumusetea, ineditul si bogatia datinilor noastre sunt adesea o combinatie intre realitatea agrara si forme de sacralitate. Obiceiurile de Anul Nou aduc inca o dovada ca romanii sunt statornici, credinciosi, optimisti si plini de creativitate.

Manifestarile de Sarbatori reunesc adesea practici arhaice, din timpuri precrestine si crestine, cand, orice moment de inceput avea o incarcatura simbolica deosebita.

Lista traditiilor si a obiceiurilor romanesti este numeroasa si cuprinde pe langa colinde, jocuri cu masti, alaiuri, teatru popular si dansuri specifice finalului de an. Dintre toate acestea, Romfilatelia prezinta, in cadrul emisiunii Obiceiuri de Anul Nou, patru marci postale ce redau o parte din traditiile sfarsitului de an, esente ale tezaurului nostru spiritual.

Emisiunea este disponibila incepand de miercuri, 21 decembrie a.c., in toate magazinele Romfilatelia din Bucuresti, Bacau, Brasov, Cluj-Napoca, Iasi si Timisoara, precum si pe http://romfilatelia.ro/store/, si se alatura astfel proiectelor filatelice de promovare a bogatiei, frumusetii si particularitatii culturii si civilizatiei populare romanesti.

Pe timbrul cu valoarea nominala de 2,20 lei este reprezentat Plugusorul, un obicei practicat de romani inca din cele mai vechi timpuri, de sarbatoarea Anului Nou. Aceasta datina agrara, avand la origine o incantatie magica, un ritual sacru de manifestare a dorintelor pentru recolte bogate, are ca subiect munca depusa pentru obtinerea painii si are un caracter simbolic. Copiii sunt primii care pornesc Plugusorul si incep a umbla din casa in casa, primind in schimbul urarilor de an bun, colaci, fructe sau bani.

Mersul cu Buhaiul, prezentat pe timbrul cu valoarea nominala de 2,50 lei, este o datina pastrata de sute de ani in satele romanesti, practicata in ajunul Anului Nou, intre asfintit si miezul noptii. Grupurile de uratori poarta costume traditionale, caciuli impodobite, bice si clopotei, fiind primiti cu drag de gazde care ii rasplatesc cu mere, nuci, covrigi si colacei.

Un alt obicei arhaic care se petrece in Seara Anului Nou este Jocul Ursului, care este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominala de 8 lei. Prin acest obicei suntem martori la un joc popular cu masti, cu caracter augural, format din uratori deghizati. Din punct de vedere simbolic, ursul este un animal venerat din cele mai vechi timpuri, iar in folclorul romanesc era imputernicit cu diverse aptitudini protectoare, terapeutice si meteorologice. Despre Jocul Ursului se spune ca este aducator de fertilitate, iar sunetele fluierului, ale tobelor si ale talangilor vor avea ca rezultat scoaterea caldurii din pamant, facand solul mai productiv.

Jocul Caprei, regasit pe timbrul cu valoarea nominala de 15 lei, este un obicei stravechi, ce face parte din traditiile de iarna romanesti. In ziua de Anul Nou, prin teatrul folcloric pe care Jocul Caprei il prezinta trecand printr-un ciclu de 'transformari' (moarte, inmormantare, bocete, inviere), participam, in fapt, la un ritual dramatic impletit cu elemente de cult.

Potrivit traditiilor romanesti, mersul cu Capra, cat si primirea uratorilor in fiecare casa de crestini, aduce noroc si belsug in gospodarie, fiind totodata un obicei important si pentru agricultorii care considerau jocul Caprei o chemare a fortei divine pentru atragerea roadelor bogate. Animal de cult, in vechime, capra a fost asociata cultului fertilitatii. Actul ritual al acestui joc simbolizeaza inmormantarea anului vechi si renasterea anului nou.

Emisiunea este completata de un set de doua plicuri prima zi, ce prezinta un alt obicei de Anul Nou, Umblatul cu Sorcova. Este un obicei practicat mai cu seama de copii, o incantatie magica, in care sorcova tine loc de bagheta fermecata, prin care se transmite sanatate si tinerete celui colindat. Etimologia cuvantului 'sorcova', vine din limba bulgara, de la cuvantul 'surov', care inseamna 'verde crud' si face referire la ramura verde imbobocita pe care o foloseau uratorii in vechime.

Ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre si minicoala de 5 timbre + 1 vinieta.

Foto: pixabay.com