Gestionarea calitatii aerului inconjurator. Cap. II, subsectiunea 2.1

Art. 42. In vederea gestionarii calitatii aerului inconjurator, pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule in suspensie, respectiv PM10 si PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon, arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, in fiecare zona sau aglomerare se delimiteaza arii care se clasifica in regimuri de gestionare in functie de rezultatul evaluarii calitatii aerului inconjurator, realizata cu respectarea prevederilor sectiunii 1 din cap. III, dupa cum urmeaza:

a) regim de gestionare I - reprezinta ariile din zonele si aglomerarile in care nivelurile pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule in suspensie PM10 si PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon sunt mai mari sau egale cu valorile-limita plus marja de toleranta, acolo unde este aplicabila, prevazute la lit. B si pozitia G.5 din anexa nr. 3, respectiv pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, particule in suspensie PM2,5 sunt mai mari decat valorile-tinta prevazute la lit. C si pozitia G.4 din anexa nr. 3;

b) regim de gestionare II - reprezinta ariile din zonele si aglomerarile in care nivelurile pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule in suspensie PM10 si PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon sunt mai mici decat valorile-limita, prevazute la lit. B si pozitia G.5 din anexa nr. 3, respectiv pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, particule in suspensie PM2,5 sunt mai mici decat valorile-tinta prevazute la lit. C si pozitia G.4 din anexa nr. 3.

Art. 43. - (1) In ariile din zonele si aglomerarile clasificate in regim de gestionare I se elaboreaza planuri de calitate a aerului pentru a se atinge valorile-limita corespunzatoare sau, respectiv, valorile-tinta.

(2) In ariile din zonele si aglomerarile clasificate in regim de gestionare II se elaboreaza planuri de mentinere a calitatii aerului.

Art. 44. – In toate zonele si aglomerarile clasificate in regim de gestionare I pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, autoritatile competente trebuie sa specifice ariile in care s-au depasit valorile-tinta, precum si sursele care au contribuit la aceasta. Pentru aceste zone se stabilesc masuri care sa nu implice costuri disproportionate, directionate mai ales catre sursele predominante de emisii, in scopul atingerii valorilor-tinta. In cazul instalatiilor industriale care intra sub incidenta prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, atingerea valorilor-tinta se realizeaza prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile prevazute la art. 2 alin. (1) lit. c) din aceasta ordonanta de urgenta.

Art. 45. – (1) In ariile din zonele si aglomerarile clasificate in regim de gestionare I, daca este cazul, se mentioneaza distinct si justificat:
a) daca depasirea valorii-limita pentru un anumit poluant atmosferic s-a datorat unor evenimente naturale;
b) daca depasirea valorii-limita pentru PM10 s-a datorat resuspensiei in aer a particulelor in urma tratarii carosabilului cu nisip sau sare in timpul iernii.
(2) Depasirile valorilor-limita care se demonstreaza ca sunt datorate surselor naturale, prevazute la alin. (1) lit. a), transmise spre informare Comisiei Europene, conform art. 72 alin. (1), nu sunt considerate depasiri in sensul prezentei legi.
(3) Demonstrarea contributiei surselor naturale ori a resuspensiei in aer a particulelor in urma tratarii carosabilului cu nisip sau sare in timpul iernii se face conform ghidurilor elaborate de Comisia Europeana.

Art. 46. – In scopul protectiei vegetatiei se asigura conformarea cu nivelurile critice, prevazute la lit. F din anexa nr. 3, evaluate in conformitate cu pozitia A.1 din anexa nr. 5.

Art. 47. – (1) In scopul reducerii expunerii la PM2,5, pe intreg teritoriul tarii, autoritatile competente iau masurile necesare, care nu presupun costuri disproportionate, in vederea atingerii tintei nationale de reducere a expunerii, stabilite la pozitia G.2 din anexa nr. 3, pana in anul precizat de aceasta.
(2) Pe intreg teritoriul tarii, autoritatile competente iau masurile necesare astfel incat indicatorul mediu de expunere pentru PM2,5 pentru anul 2015, stabilit in conformitate cu pozitia G.1 din anexa nr. 3, sa nu depaseasca valoarea obligatiei referitoare la concentratia de expunere stabilita la pozitia G.3 din anexa nr. 3.
(3) Indicatorul mediu de expunere pentru PM2,5 se stabileste in conformitate cu pozitia G.1 din anexa nr. 3.
(4) Distributia si numarul punctelor de prelevare pentru masurarea concentratiilor de PM2,5, stabilite conform lit. A din anexa nr. 5, pe baza carora este calculat indicatorul mediu de expunere pentru PM2,5, reflecta in mod adecvat expunerea generala a populatiei. Numarul punctelor de prelevare nu trebuie sa fie mai mic decat cel obtinut prin aplicarea prevederilor pozitiei A.2 din anexa nr. 6.

Art. 48. – (1) In zonele si aglomerarile de pe intreg teritoriul tarii, autoritatile competente iau masurile necesare, care nu presupun costuri disproportionate, astfel incat concentratiile de PM2,5 din aerul inconjurator sa nu depaseasca valoarea-tinta, incepand cu data specificata, potrivit prevederilor pozitiei G.4 din anexa nr. 3.
(2) In zonele si aglomerarile de pe intreg teritoriul tarii, autoritatile competente iau masurile necesare astfel incat concentratiile de PM2,5 din aerul inconjurator sa nu depaseasca valoarea-limita, incepand cu data specificata, potrivit prevederilor pozitiei G.5 din anexa nr. 3. Respectarea acestei cerinte este evaluata in conformitate cu lit. A din anexa nr. 5.
(3) Marja de toleranta prevazuta la pozitia G.5 din anexa nr. 3 se aplica in conformitate cu art. 43 alin. (1) si art. 52 alin. (1) si (2).

Art. 49. – (1) In zonele si aglomerarile de pe intreg teritoriul tarii, autoritatile competente iau toate masurile necesare, care nu presupun costuri disproportionate, astfel incat concentratiile de ozon in aerul inconjurator sa nu depaseasca valorile-tinta si obiectivele pe termen lung, prevazute la pozitiile D.3 si D.4 din anexa nr. 3.
(2) Pentru zonele si aglomerarile in care nivelul concentratiei de ozon depaseste valoarea-tinta, autoritatile competente prevazute la art. 7-23 trebuie sa se asigure ca sunt implementate masurile din programul national elaborat in conformitate cu art. 10 din Hotararea Guvernului nr. 1.856/2005 privind plafoanele nationale de emisie pentru anumiti poluanti atmosferici.
(3) In cazul in care masurile prevazute la alin. (2) nu sunt suficiente, se implementeaza un plan de calitate a aerului pentru a atinge valorile-tinta de la data prevazuta la pozitia D.3 din anexa nr. 3, cu exceptia cazurilor in care aplicarea acestuia implica costuri disproportionate.
(4) Pentru zonele si aglomerarile in care nivelul concentratiilor de ozon depaseste nivelurile obiectivelor pe termen lung, dar se situeaza sub valorile-tinta sau sunt egale cu acestea, autoritatile competente prevazute la art. 7-23 elaboreaza si pun in aplicare masuri-cost eficiente cu scopul indeplinirii obiectivului pe termen lung.
(5) In zonele si aglomerarile in care nivelurile de ozon indeplinesc obiectivele pe termen lung, autoritatile competente prevazute la art. 7-23 iau masuri care nu presupun costuri disproportionate prin care sa mentina aceste niveluri sub obiectivele pe termen lung si sa asigure cea mai buna calitate a aerului inconjurator compatibila cu principiile dezvoltarii durabile si un inalt nivel de protectie a mediului si a sanatatii umane, in masura in care factori cum ar fi natura transfrontiera a poluarii cu ozon si conditiile meteorologice o permit.
(6) Masurile prevazute la alin. (4) trebuie sa fie in concordanta cu programul national si planurile de calitate a aerului prevazute la alin. (2) si (3).

Art. 50. – In zonele si aglomerarile de pe intreg teritoriul tarii, autoritatile competente prevazute la art. 7-23 iau toate masurile necesare care nu presupun costuri disproportionate astfel incat, incepand cu data de 31 decembrie 2012, concentratiile de arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, utilizat ca marker pentru evaluarea riscului cancerigen al hidrocarburilor aromatice policiclice, din aerul inconjurator sa nu depaseasca valoarea-tinta, potrivit prevederilor lit. C din anexa nr. 3.

Art. 51. – Prorogarea termenelor de atingere a valorilor-limita si derogarea de la obligatia de a aplica anumite valori-limita se realizeaza in urmatoarele conditii:
a) atunci cand, intr-o anumita zona sau aglomerare, conformarea la valorile-limita pentru dioxid de azot sau benzen nu poate fi atinsa pana la termenele precizate la pozitia B.2 din anexa nr. 3, se pot proroga aceste termene pentru acea zona sau aglomerare cu cel mult 5 ani, cu conditia intocmirii unui plan de calitate a aerului, in conformitate cu art. 52, pentru zona sau aglomerarea pentru care se aplica prorogarea. Acest plan de calitate a aerului este completat cu informatiile prevazute la lit. B din anexa nr. 10 si demonstreaza realizarea conformarii la valorile-limita inaintea expirarii noului termen;
b) atunci cand, intr-o anumita zona sau aglomerare, conformarea la valorile-limita pentru PM10, prevazute la pozitia B.2 din anexa nr. 3, nu poate fi atinsa din cauza unor caracteristici de dispersie specifice arealului, conditiilor climatice nefavorabile sau contributiilor transfrontiere, obligatia de a aplica aceste valori-limita se respecta incepand cu data de 11 iunie 2011, sub rezerva indeplinirii conditiilor prevazute la lit. a) si a demonstrarii faptului ca au fost luate toate masurile necesare la nivel national, regional si local pentru respectarea termenelor;
c) in cazul aplicarii conditiilor prevazute la lit. a) sau b), valoarea-limita pentru fiecare poluant nu trebuie depasita cu mai mult decat marja de toleranta prevazuta la pozitia B.2 din anexa nr. 3 pentru fiecare dintre poluantii respectivi.

Foto: pixabay.com