13 octombrie, Ziua Internationala pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale

Potrivit Rezolutiei 64/200 din 21 decembrie 2009, adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite (O.N.U.), 13 octombrie a fost desemnata Ziua Internationala pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale, ca mijloc de promovare a unei culturi globale cu privire la reducerea efectelor acestor fenomene, inclusiv prevenirea, atenuarea efectelor si pregatirea impotriva dezastrelor.

Conform terminologiei adoptate de Organizatia Natiunilor Unite, prin dezastru se intelege o grava intrerupere a functionarii unei societati, generand pierderi umane, materiale, sau modificari nefaste ale mediului, care nu pot fi refacute prin resursele acestuia. Prin dezastre naturale se inteleg fenomenele naturale de origine geologica sau meteorologica, ori imbolnavirea unui numar mare de persoane sau animale, produse in mod brusc, ca fenomene de masa. In categoria fenomenelor naturale distructive de origine geologica sau meteorologica sunt cuprinse cutremurele, alunecarile si prabusirile de teren, inundatiile si fenomenele meteorologice periculoase, care afecteaza violent zone relativ mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube materiale si degradarea mediului ambiant.

Riscurile naturale la nivelul judetului Bistrita — Nasaud sunt reprezentate de fenomene meteorologice periculoase (furtuni, inundatii, seceta, inghet) si fenomene distructive de origine geologica (alunecari de teren si cutremure de pamant). Apararea impotriva riscurilor implica in primul rand cunoasterea lor.

Este cunoscut faptul ca 90% din toate calamitatile naturale sunt legate de vreme, clima si apa. Statistica din ultimul deceniu arata, ca numarul total de calamitati naturale, inclusiv cele hidrometeorologice, au tendinta de crestere atat dupa intensitate cat si dupa frecventa lor. Aceasta duce la cresterea pagubelor materiale si a numarului de jertfe umane.

Schimbarile climaterice la scara globala si regionala contribuie la accentuarea intensitatii si cresterea frecventei fenomenelor si proceselor periculoase ca secetele, aversele de ploaie, inundatiile, ingheturile, etc. Pentru realizarea cu succes a luptei cu urmarile negative a influentei fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile este necesara studierea multilaterala a acestor fenomene, perfectionarea metodelor de prognozare a lor si in special a masurilor de prevenire sau reducere a daunelor de pe urma influentei acestora asupra economiei nationale si a securitatii oamenilor.

Avand in vedere ca majoritatea dezastrelor nu pot fi evitate, pentru a reduce semnificativ in primul rand pierderile de vieti omenesti si pentru a limita pierderile de bunuri, este bine ca populatia sa fie informata.

Foto: pixabay.com