Defrisarea padurilor, factorul principal al incalzirii globale

Padurea are functii multiple ecologice, sociale si economice si este suportul unui bogat tezaur de informatie genetica si ecologica. Activitatile umane exercita o presiune accentuata asupra fondului forestier prin despaduriri, prin fragmentarea arealului si prin conversia utilizarii terenurilor spre alte destinatii.

Conform datelor Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO), suprafata acoperita cu paduri la nivel mondial, in anul 2005 era de 3,866 mil ha, ceea ce reprezinta aproximativ o treime din suprafata terestra. Dintre aceasta, 95% sunt paduri naturale si 5% sunt plantatii. Cea mai mare pondere a suprafetei impadurite revine Europei, Americii Latine si Caraibelor (peste 25% fiecare), urmate de regiunea Asia-Pacific (19%), Africa (17%) si America de Nord (12%). Cele mai extinse sunt padurile tropicale (47%) si cele boreale (33%).

Padurile influenteaza modificarile globale ale climei si in acelasi timp sunt influentate de aceste modificari. Tendintele de incalzire ale climei vor determina o migrare a limitei padurii spre poli si o modificare a ecosistemelor forestiere. Desi productivitatea si capacitatea de absorbtie a CO2 atmosferic se pare ca vor creste, padurile vor fi afectate de poluare, de fenomene extreme care vor contribui la degradarea lor.

Daca suprafata ocupata de padurile boreale va fi aproximativ aceeasi in anul 2050, pentru padurile tropicale se prevede o reducere drastica a suprafetelor impadurite si o degradare a acestora datorita activitatilor umane. Pentru unele paduri din regiunile temperat-continentale se prevede o reducere a arealului datorita tendintelor de aridizare a climei si accentuarii fenomenului de uscare a padurii, in special in silvostepa.

Padurile stocheaza 40% din carbonul retinut in ecosistemele terestre, iar degradarea acestora si despaduririle genereaza circa 20% din emisiile anuale de carbon in atmosfera.

De asemenea, incendiile frecvente conduc la eliberarea carbonului inmagazinat, accelerand cresterea concentratiei de CO2 din atmosfera. Astfel, in perioada 1997-1998 au avut loc numeroase incendii de proportii, corelate cu anii secetosi cauzati de El Nino. Frecventa si intensitatea incendiilor de paduri vor creste in urmatorii 100 de ani. Aproximativ un sfert din suprafata continentelor este acoperita cu paduri, jumatate dintre acestea intalnindu-se in regiunile tropicale.

Padurile tropicale ocupa aproximativ 3 mld.ha si detin cea mai ridicata biodiversitate, peste jumatate din suprafata padurilor tropicale fiind distribuita intre 3 tari: Brazilia, Indonezia si Zair. Padurile tropicale au un rol esential in desfasurarea ciclului carbonului prin faptul ca absorb CO2 din atmosfera si inmagazineaza cantitati ridicate de carbon, ca urmare a regenerarii rapide a arborilor si a cantitatii ridicate de biomasa. In acest context, despaduririle din zonele tropicale afecteaza direct modificarile globale ale mediului.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial s-au intensificat despaduririle in zonele tropicale in legatura cu cresterea rapida a populatiei care solicita noi terenuri, cu accentuarea saraciei, distributia inegala a terenurilor si cu modificarile in utilizarea terenurilor. Extinderea terenurilor de cultura in detrimental padurilor, precum si o serie de factori politici au contribuit intr-o larga masura la despadurirea a mii de hectare.

Actiunile antropice au redus suprafata forestiera. Unele tari, cum sunt: Brazilia, Argentina, India si Indonezia au printre cele mai ridicate rate anuale de despadurire (250 000 ha/an). Conform estimarilor realizate de FAO, procentul de impadurire a crescut in ultimii 20 de ani cu aproximativ 3% in tarile industrializate si s-a redus cu 10% in tarile in curs de dezvoltare. Pentru viitor, se estimeaza ca pana in anul 2050 vor mai fi transformate 10 mld. de hectare de ecosisteme naturale in terenuri agricole.

In Africa principala cauza a reducerii suprafetei forestiere o reprezinta agricultura de subzistenta practicata sub presiunea cresterii accentuate a populatiei rurale. In America Latina despaduririle sunt legate de extinderea fermelor si a localitatilor si de constructia lacurilor de acumulare.

Extinderea suprafetelor impadurite la nivel global

Africa detine 17% din suprafata impadurita a Globului ( 650 mil. ha.) in acest continent fiind inregistrata cea mai mare rata de despadurire, anual fiind defrisate 5 mil.ha.

In regiunea Asia-Pacific sunt peste 18% din padurile Globului, cea mai mare suprafata fiind in tarile Pacificului de Nord si ale Asiei de Est, care detin impreuna peste 30% din suprafata totala a acestei regiuni. Rata anuala de despadurire cea mai ridicata se inregistreaza in Asia de Sud (2,3 mil.ha anual).

In Europa, padurile acopera aproape 45% din suprafata, ceea ce reprezinta 27% din suprafata impadurita a Terrei. Suprafata acoperita cu paduri este in crestere, in special in tarile din UE. In Romania, padurile ocupa peste 6,6 mil ha ,ceea ce reprezinta 28% din suprafata tarii.

Una dintre cele mai importante regiuni forestiere ale Globului este America Latina si Caraibe, cu peste un sfert din padurile Terrei, in special paduri tropicale.

In America de Nord circa un sfert din suprafata continentului este acoperita cu paduri, ceea ce reprezinta 12% din suprafata impadurita a Globului. Pe acest continent sunt localizate peste o treime din padurile boreale ale Terrei, peste 95% dintre acestea fiind naturale.

Asia de Vest detine sub 0,1% din suprafata padurilor Globului, ceea ce reprezinta 1% din suprafata regiunii. Conditiile climatice limiteaza cresterea padurii, astfel ca regenerarea padurilor degradate este foarte dificila.

Foto: thecostaricanews.com