Fond funciar: Folosirea terenului pentru productia agricola si silvica

Art. 74. Toti detinatorii de terenuri agricole sunt obligati sa asigure cultivarea acestora si protectia solului.

Art. 75. – (1) Proprietarii de terenuri care nu isi indeplinesc obligatiile prevazute la art. 74 vor fi somati in scris de catre primariile comunale, orasenesti sau municipale, dupa caz, sa execute aceste obligatii.
(2) Persoanele care nu dau curs somatiei si nu executa obligatiile in termenul stabilit de primar, din motive imputabile lor, vor fi sanctionate, anual, cu plata unei sume de la 50.000 lei la 100.000 lei/ha, in raport cu categoria de folosinta a terenului.
(3) Obligarea la plata sumei se face prin dispozitia*) motivata a primarului si sumele se fac venit la bugetul local.

Art. 76. – (1) Toti detinatorii de terenuri atribuite in folosinta in conditiile prezentei legi, care nu isi indeplinesc obligatiile prevazute la art. 74, vor fi somati in conditiile art. 75 alin. (1) .**)
(2) Cei care nu dau curs somatiei pierd dreptul de folosinta asupra terenului la sfarsitul anului in curs.

Art. 77. – Schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor arabile ale persoanelor juridice, in alte categorii de folosinta agricola, se poate face cu avizul organelor agricole de specialitate judetene, numai in urmatoarele cazuri:
a) terenurile arabile situate in zonele de deal, ce constituie enclave din masivele de vii si livezi, din podgoriile si bazinele pomicole consacrate, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, pot fi transformate in plantatii viticole si pomicole;
b) terenurile arabile din zonele de ses, necesare completarii masivelor viticole destinate pentru struguri de masa si stafide si bazinele pomicole destinate culturii piersicului si caisului, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, pot fi transformate in plantatii viticole si pomicole;
c) terenurile arabile cu soluri nisipoase pot fi amenajate si transformate in plantatii viticole si pomicole;
d) terenurile inregistrate la arabil, situate in zonele de deal si munte pe pante nemecanizabile, afectate de eroziune de suprafata si adancime, de alunecari active sau semistabilizate, care nu mai pot fi ameliorate si mentinute la aceasta folosinta, se pot amenaja si transforma in pasuni si fanete;
e) terenurile arabile situate in albiile raurilor si a Dunarii, care nu pot fi folosite rentabil pentru alte destinatii agricole, pot fi amenajate in bazine piscicole.

Art. 78. – (1) Schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor arabile, altele decat cele prevazute la art. 77, vii si livezi, detinute de persoane juridice in care statul detine majoritatea actiunilor, se va aproba de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
(11) Schimbarea categoriei de folosinta in alte categorii de folosinta a pajistilor, inregistrate ca atare la data de 1 ianuarie 2007, asa cum este prevazut in primul paragraf al alin. (2) al art. 6 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori in cadrul politicii agricole comune si de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 30 din 31 ianuarie 2009, in Registrul agricol, este interzisa.
*) Curtea Constitutionala admite exceptia de neconstitutionalitate formulata de Maria Pirtea si Cornel Pirtea in Dosarul nr. 1.359/210/2013 al Tribunalului Arad - Sectia civila si constata ca prevederile art. 78 alin. (11) sunt constitutionale in masura in care schimbarea categoriei de folosinta a pajistilor in Registrul agricol se realizeaza de la data intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.
(12) Fac exceptie de la prevederile alin. (11) terenurile ocupate de pajisti care, prin degradare sau poluare, si-au pierdut total ori partial capacitatea de productie, terenuri pe care se vor executa lucrari de ameliorare si amenajare, potrivit reglementarilor legale in vigoare, precum si terenurile care sunt exceptate sau pentru care nu se aplica prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.
(13) Actele administrative sau juridice emise ori incheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (11) sunt lovite de nulitate absoluta.

*) Curtea Constitutionala admite exceptia de neconstitutionalitate formulata de Maria Pirtea si Cornel Pirtea in Dosarul nr. 1.359/210/2013 al Tribunalului Arad - Sectia civila si constata ca prevederile art. 78 alin. (13) sunt constitutionale in masura in care schimbarea categoriei de folosinta a pajistilor in Registrul agricol se realizeaza de la data intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.
(2) Persoanele fizice care au schimbat categoria de folosinta a terenurilor agricole pe care le detin in proprietate sunt obligate sa comunice, in termen de 30 de zile de la data la care a avut loc aceasta operatiune, modificarea intervenita oficiului de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol, judetean sau al municipiului Bucuresti, care are obligatia sa o inregistreze.
(3) Schimbarea categoriei de folosinta silvica - paduri, rachitarii, culturi de arbusti, detinute de persoane juridice - se aproba de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
(4) Schimbarea folosintei terenurilor agricole ce constituie zone de protectie a monumentelor se face cu acordul Comisiei nationale a monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice.

Art. 79. – (1) Protectia si ameliorarea solului se realizeaza prin lucrari de prevenire si de combatere a proceselor de degradare si poluare a solului provocate de fenomene naturale sau cauzate de activitati economice si sociale.
(2) Lucrarile necesare pentru protectia si ameliorarea solului se stabilesc pe baza de studii si proiecte, intocmite la cerere de organele de cercetare si proiectare de specialitate, in corelare cu cele de amenajare si organizare a teritoriului, si se executa de catre detinatorii terenurilor sau prin grija acestora, de catre unitati specializate in executia unor asemenea lucrari.
(3) Statul sprijina realizarea lucrarilor de protectie si ameliorare a solului, suportand partial sau total cheltuielile in limita alocatiei bugetare aprobate, pe baza notelor de fundamentare elaborate de unitatile de cercetare si proiectare, insusite de organele agricole de specialitate judetene si aprobate de catre Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.

Art. 80. – Pentru realizarea coordonata a lucrarilor de interes comun, potrivit cu nevoile agriculturii, silviculturii, gospodaririi apelor, cailor de comunicatie, asezarilor omenesti sau altor obiective economice si sociale, documentatiile tehnico-economice si ecologice se vor elabora in comun de partile interesate. Prin documentatii se vor stabili contributia partilor interesate si ordinea de executie a lucrarilor.

Art. 81. – Lucrarile de regularizare a scurgerii apelor pe versanti si de corectare a torentilor, care servesc la apararea si conservarea lucrarilor de irigatii, indiguiri, desecari, a lacurilor de acumulare ori a altor lucrari hidrotehnice, cai de comunicatii, obiective economice si sociale, se vor executa concomitent cu lucrarile de baza.

Art. 82. – (1) Terenurile care prin degradare si poluare si-au pierdut, total sau partial, capacitatea de productie pentru culturi agricole sau silvice vor fi constituite in perimetre de ameliorare.
(2) Grupele de terenuri care intra in perimetrele de ameliorare se stabilesc de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, la propunerile ce au la baza situatiile inaintate de comune, orase si municipii.
(3) Delimitarea perimetrelor de ameliorare se face de catre o comisie de specialisti, al carei regulament de organizare si functionare se aproba de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
(4) Documentatiile intocmite se avizeaza de organele judetene agricole si silvice si de protectia mediului si se inainteaza la Ministerul Agriculturii si Alimentatiei care, impreuna cu ministerele si departamentele interesate, vor stabili programele de proiectare, finantare si executie.

Art. 83. – (1) Detinatorii sunt obligati sa puna la dispozitie terenurile din perimetrul de ameliorare in vederea aplicarii masurilor si lucrarilor prevazute in proiectul de ameliorare, pastrand dreptul de proprietate.
(2) Includerea de catre primarie a unui anumit teren in categoria mentionata la alin. (1) se poate face cu acordul proprietarului. Daca proprietarul nu este de acord, primaria face propuneri motivate prefecturii, care va decide.
(3) Daca prefectul decide includerea terenului prevazut la alin. (2) in perimetrul de ameliorare, consiliul local este obligat sa-i atribuie in folosinta, titularului terenului in cauza, o suprafata de teren corespunzatoare, pe toata durata realizarii lucrarilor de ameliorare.
(4) In cazul in care statul nu dispune in localitatea - respectiva de un alt teren asemanator pentru rezolvarea situatiei mentionate la alin. (1) , iar proprietarul nu este de acord sa primeasca un alt teren la distanta mai mare, se va aplica procedura de expropriere pentru cauza de - utilitate publica, prevazuta de Legea nr. 33/1994.

Art. 84. – In interesul lucrarilor de corectare a torentilor si de gospodarire a apelor, statul poate face schimburi echivalente de terenuri cu proprietarii din perimetru, cand pe terenul acestora urmeaza a se executa lucrari de amenajare cu caracter permanent. Schimbul se face numai cu acordul proprietarilor, prin act autentic, inregistrat in documentele de cadastru funciar.

Art. 85. – Terenurile degradate si poluate, incluse in perimetrul de ameliorare, sunt scutite de taxe si impozite catre stat, judet sau comuna, pe timpul cat dureaza ameliorarea lor.

Art. 86. – (1) Executia in teren a lucrarilor de amenajare si punere in valoare a terenurilor degradate din perimetrele de ameliorare se face de unitati specializate, in functie de specificul lucrarilor.
(2) Lucrarile ce se executa pentru consolidarea terenului, ca: terasari, modelari, nivelari, fixari de soluri, inierbari, impaduriri, corectari de torenti si imprejmuiri, drumuri, poduri, podete, cu caracter permanent, se realizeaza pe cheltuiala statului, conform proiectului de ameliorare.

Art. 87. – (1) Detinatorilor de terenuri degradate, chiar daca nu sunt cuprinse intr-un perimetru de ameliorare, care, in mod individual sau asociati, vor sa faca din proprie initiativa inierbari, impaduriri, corectare a reactiei solului sau alte lucrari de ameliorare pe terenurile lor, statul le va pune la dispozitie gratuit materialul necesar - samanta de ierburi, puieti, amendamente si asistenta tehnica la executarea lucrarilor.
(2) Detinatorii care au primit materiale pentru inierbari, impaduriri si amendari si nu le-au intrebuintat in vederea scopului pentru care le-au cerut sunt obligati sa plateasca valoarea lor.

Art. 88. – (1) Fondurile necesare pentru cercetarea, proiectarea si executarea lucrarilor prevazute in proiectele de amenajare, ameliorare si punere in valoare a terenurilor degradate si poluate, cuprinse in perimetru, se asigura, in functie de specificul lucrarilor, de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei impreuna cu Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si cu alte ministere interesate, din Fondul de ameliorare a fondului funciar si prin alocatiile bugetare.
(2) Fondurile necesare pot fi sporite prin participarea comunelor, oraselor, municipiilor si a judetelor, prin contributia in munca sau in bani a tuturor celor interesati la aceste lucrari, detinatorii terenurilor, locuitorii care trag foloase directe sau indirecte de pe urma acestor ameliorari si institutiile, societatile comerciale sau regiile autonome ale caror lucrari de arta, drumuri, poduri, cai ferate, constructii si altele asemenea beneficiaza de avantajele lucrarilor de amenajare si ameliorare a terenurilor.
(3) In cazul in care se constata ca anumite suprafete au fost scoase din productia agricola sau silvica prin degradare sau poluare a solului, datorita faptei culpabile a unor persoane fizice sau juridice, proprietarii, primaria sau organul agricol ori silvic pot cere suportarea de catre cel vinovat a cheltuielilor necesitate de lucrarile de refacere si de ameliorare a solului.

Art. 89. – Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului impreuna cu Academia de Stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti", vor lua masuri pentru dezvoltarea sistemului national de supraveghere, evaluare, prognoza si avertizare cu privire la starea calitatii solurilor agricole si silvice, pe baza unui sistem informational, cu asigurarea de banci de date, la nivelul tarii si al judetului, si vor propune masurile necesare pentru protectia si ameliorarea terenurilor, in scopul mentinerii si cresterii capacitatii de productie.

Foto: www.emergoagriculture.co.uk