Traditii si superstitii in noaptea de Sanziene

Se spune ca in noaptea de Sanziene iti poti afla destinul, plantele de leac dobandesc puteri miraculoase, iar florile de sanzaiene culese acum iti apara casa de rele. De-a lungul timpului, oamenii au invatat sa delimiteze anotimpurile urmarind bioritmul plantelor, insectelor sau al pasarilor. Obiceiurile de vara marcheaza sfarsitul germinarii semintelor si inceputul coacerii celor mai importante plante care asigura hrana.

Sarbatoarea sanzienelor, numita si Dragaica in sudul tarii, deschide ciclul sarbatorilor de vara pe 24 iunie. Este ziua in care sanzienele, plante bune de leac, infloresc, avand acum cea mai mare putere de vindecare. De asemenea, plantele isi inceteaza ciclul cresterii, de aceea se spune ca tot ce lucrezi in aceasta zi "da inapoi". Si nu doar ca da inapoi, ci zeita sanziana se razbuna pe oricine care ii nesocoteste ziua, dandu-i boli sau necazuri.

In fiecare an, in noaptea de 23 spre 24 iunie se intampla lucruri miraculoase. Traditia populara spune ca se deschid cerurile si ca astfel putem lua contact cu lumea de dincolo. E un moment bun pentru vrajitori si magicieni sa-si rosteasca invocatiile, dar si fetele tinere pot avea succes cu anumite ritualuri legate de ursit sau de destin: unele pun de cu seara noua flori de maslin intr-un lighean cu apa de izvor, iar dimineata li se arata initiala ursitului.

Altele pun sub perna flori de sanziene culese noaptea pentru a-si visa perechea. Se mai spune ca indragostitii care fac baie in mare in aceasta noapte vor ramane impreuna toata viata.

Sanzienele dau rod holdelor.

In traditia populara, Sanziana este o fecioara foarte frumoasa, care traieste pe taramuri neumblate de om. In noaptea de 23 spre 24 iunie, ea si suratele ei canta si danseaza, plutesc prin aer, iar zeita isi arata puterile: da rod bogat holdelor de grau, da miros plantelor de leac, vindeca oamenii si copiii de boli, urseste fetele de maritat, apara lanurile de vijelii.

Fiindca au primit atingerea zeitei, plantele de leac culese in aceasta zi (sunatoare, coada soricelului, patlagina, pelinul etc) capata proprietati magice.

Coronitele pentru ursit

Un obicei cunoscut legat de sarbatoarea Sanzienelor, care se mai practica si astazi la sate este impletirea coronitelor si aruncarea lor pe casa. In dimineata zilei de 24 iunie, fetele si femeile tinere impletesc din flori de sanziana si din spice de grau cununi pentru ele si cruci pentru barbati. Apoi le arunca pe acoperisul casei, pentru a afla daca se vor casatori sau daca le va merge bine: coronita ramasa pe casa e semn de casatorie sau de trai bun. Daca aceasta cade, e semn ca nunta mai asteapta sau ca cea care a aruncat-o va avea paguba in casa. Coronitele se agata, in stalpii portiilor, in gradini sau curti, pentru a tine departe relele. Demult, flacaii neinsurati se opreau pe la casele cu coronite si strigau: "Du-te, Luna, vino Soare Ca tragem la-insuratoare Cununile neursite Zac sub hornuri azvarlite".

Sanzienele sunt punctul culminant al verii. Dupa Sanziene apar primele semne ca vara se intoarce spre iarna: zilele incep sa scada, noptile sporesc, se usuca radacina graului, rasare pe cer constelatia Gainusei, florile isi pierd din miros, cucul inceteaza sa mai cante, apar licurici, se intoarce frunza de ulm, plop si tei.

In ziua de 24 iunie, in calendarul ortodox este praznuita nasterea Sfantului Ioan Botezartorul, care este considerat ultimul profet al Vechiului Testament si primul care vesteste Legea cea noua.

Foto: en.wikipedia.org