Noi masuri in caz de cutremur

Viceprim-ministrul Vasile Dincu, ministrul dezvoltarii regionale si administratiei publice, a prezentat joi, 22 septembrie a.c., intr-o conferinta de presa, mecanismul de reactie in cazul producerii unui cutremur major in Romania, cu accent pe etapele de prevenire si pregatire. In paralel, au fost descrise cele 13 propuneri elaborate de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP) si Ministerul Afacerilor Interne (MAI) prin care se urmareste imbunatatirea actualului mecanism.

Demersul are la baza conditiile seismologice specifice Romaniei, faptul ca Bucurestiul este capitala est-europeana cea mai vulnerabila in cazul producerii unui cutremur, experientele anterioare ale Romaniei la astfel de dezastre si recenta adoptare in Guvern a unei hotarari privind managementul tipurilor de risc (HG nr. 557 din 3 august 2016).

'Pentru orice stat, exista doua lucruri importante: primul — sa aloce constant resurse pentru a-si mari capacitatea de interventie la dezastru. Al doilea si sa recunoastem si prin fapte, prin legislatie, ca interesul public e deasupra celui individual si ca, atunci cand esti proprietar, exista si drepturi dar si obligatii. E necesar sa intelegem ca intr-o comunitate trebuie sa existe un echilibru intre drepturi si obligatii', a declarat viceprim-ministrul Vasile Dincu la inceputul conferintei.

Ministrul dezvoltarii regionale si administratiei publice a prezentat masurile existente in prezent pentru fiecare componenta a mecanismului — de prevenire a consecintelor unui eventual seism, de pregatire a populatiei si a interventiei, de raspuns efectiv, in momentul producerii, si de reconstructie.

Partea de prevenire si pregatire include monitorizarea si cercetarea seismologica, realizate de doua institute nationale de cercetare-dezvoltare (INCD) — INCD pentru Fizica Pamantului si INCD in Constructii Urbanism si Dezvoltare Teritoriala Durabila URBAN-INCERC — completate de activitatea mediului universitar si academic. Romania detine 113 statii seismice, 6 observatoare seismologice destinate monitorizarilor complexe si cea mai mare Retea Nationala Seismica pentru Constructii din Estul Europei, cu 120 de echipamente. Seturile de date si analizele rezultate stau la baza etapelor urmatoare de stabilire a strategiilor si planurilor de lucru, cum ar fi stabilirea programelor de reducere a riscului seismic, prin consolidarea cladirilor.

Tot la acest capitol sunt incluse actualizarea normativelor tehnice de proiectare a constructiilor si a legislatiei si finantarea unor programe dedicate de reducere a riscului seismic, gestionate la nivelul MDRAP.

Parte din propuneri se refera la programul de consolidarea cladirilor de locuinte cu risc seismic, la reluarea programului de consolidare a cladirilor publice si a celui de construire a locuintelor de necesitate.

Propunerea pentru programul de consolidare se refera la:

- facilitati financiare si pentru proprietarii spatiilor cu alta destinatie decat aceea de locuinta:

- finantare integrala de la bugetul de stat a consolidarii;

- rambursarea sumei alocate de stat pentru consolidare in 5 ani de la receptie;

- rate lunare egale, cu o dobanda fixa de 5% pe an.

- posibilitatea proprietarului de locuinta sa opteze pentru a ramane in locuinta de necesitate repartizata pe perioada consolidarii (doar pentru persoane fizice).

- stabilirea unor mecanisme juridice prin care siguranta colectiva sa aiba intaietate fata de interesul individual, in vederea executarii lucrarilor de consolidare.

Propunerea vine ca urmare a rezultatelor sub asteptari ale programului: 'In 2016 am marit de 5 ori suma existenta, pana la 25 de milioane de lei si speram sa absorbim total aceasta suma pana la finele lui decembrie, dar au existat si ani in care niciun leu din cei alocati nu au fost cheltuiti de primarii', a declarat Vasile Dincu.

'Noi trebuie sa cream conditii ca oamenii sa se mute in locuinte de necesitate, sa avem un fond important. Am vazut ca Primaria Bucurestiului deja are un proiect destul de consistent in aceasta zona. Vom da posibilitatea oamenilor, de exemplu, de a ramane in aceste locuinte de necesitate pentru totdeauna, daca vor, si sa primeasca eventual o compensare in functie de asta', a subliniat viceprim-ministrul.

In prezent, OG nr 20/1994, care reglementeaza programul de consolidare, prevede:

facilitati financiare pentru proprietarii de locuinte, persoane fizice:

finantarea integrala, din alocatii bugetare, a expertizarii tehnice, respectiv a proiectarii si executiei lucrarilor de consolidare aferente locuintelor proprietate privata a persoanelor fizice din cladirile de locuit, incadrate in clasa I de risc seismic;

restituirea in rate lunare egale, fara dobanda, esalonate pe 25 de ani, a contravalorii executiei lucrarilor de consolidare finantate din alocatii bugetare (proprietarii cu venituri medii nete lunare pe membru de familie sub castigul salarial mediu net pe economie sunt exceptati de la aceasta obligatie);

scutirea de taxa pentru emiterea autorizatiei de construire.

— autoritatile administratiei publice locale sunt abilitate pentru:

despagubirea proprietarului, la cererea acestuia, cu valoarea locuintei, pentru cazurile de insolvabilitate privind rambursarea costurilor lucrarilor de consolidare; fostul proprietar poate locui in continuare, in calitate de chirias in spatiul respectiv;

aprobarea, prin dispozitie de primar, a deciziei de interventie privind expertizarea, proiectarea si executia lucrarilor de consolidare, in lipsa acordului proprietarilor notificati;

actionarea, prin procedura presedintiala, asupra proprietatii particulare, pentru restrangerea folosintei incaperilor sau evacuarea persoanelor care nu au permis accesul in spatiul afectat de lucrarile de consolidare, pe timpul executiei acestora.

Vasile Dincu a mentionat ca este in curs de definitivare Strategia locuirii, care a fost in consultare publica, si alte analize in domeniu: 'Avem foarte multe interventii din partea ONG-urilor, pe care le analizam. Vom schimba mecanismul actual pentru repartizarea locuintelor: ANL va construi, asa cum face si acum, dar in acelasi timp, va trebui sa stimulam si investitorii privati: ei sa construiasca iar statul sa achizitioneze, printr-un parteneriat public-privat. Pe de alta parte, realizam o evaluare a necesarului de locuinte si maparea infrastructurii de locuire — in luna decembrie avem termen pentru finalizarea evaluarii. Stim ca in acest moment avem undeva la 7.200.000 de familii si 8.200.000 de locuinte, asadar 1 milion de locuinte despre care nu stim ce sunt: case de vacanta, locuinte inchiriate. Dupa 1990 a disparut planificarea centralizata iar deciziile in acest domeniu s-au luat la nivel politic, fara sa existe niste studii. Noi acum speram ca in decembrie sa avem aceste date iar guvernele urmatoare sa aiba aceasta baza de pornire pentru ajustarea politicilor de locuire si construirea de noi locuinte, realizate in parteneriat cu administratia locala'.

Foto: pixabay.com