3 lucruri interesante despre politica spatiala europeana

Datele provenite de la sateliti pot fi folosite in mai multe feluri: de la operatiuni de localizare la monitorizarea frontierelor maritime si urmarirea recoltelor. Programele pentru observarea Pamantului si sistemele de navigatie prin satelit, Galileo si Copernicus, promit oportunitati pentru afaceri si consumatori, precum si pentru sectorul public. Membrii discuta marti recomandari pentru a exploata aceste programe.

Copernicus

Copernicus este programul de observare a Pamantului cu un buget pentru 2014-2020 in valoare de 4,3 miliarde de euro. Informatiile sunt colectate prin intermediul satelitilor numiti Santinele, condusi de catre Agentia Spatiala Europeana. Programul monitorizeaza teritoriile, mediul marin, atmosfera, schimbarile climatice, urgentele si securitatea civila. De exemplu, programul poate monitoriza din spatiu conductele de gaz sau petrol pentru a detecta posibile incidente.

Galileo

Galileo este sistemul global de navigatie prin satelit al UE (GNSS). Acest sistem va incepe sa opereze la sfarsitul anului 2016 si va contine 30 de sateliti care vor fi complet functionali pana in 2020. Sistemul va fi foarte precis (cu o eroare de aproximativ un metru) si va avea un sistem de localizare globala plasat sub control civil. Bugetul pentru acest sistem pentru 2014-2020 va fi de 7 miliarde de euro. Sistemul va putea fi folosit pentru a urmari traficul si transporturile, dar si pentru serviciile bazate pe localizare (smartphone-uri). Sistemul va fi interoperabil cu sistemul american GPS si cu sistemul rusesc GLONASS.

EGNOS

EGNOS (European Geostationary Navigation Overlay Service) este sistemul de augmentare cu ajutorul satelitilor care imbunatateste precizia GPS-ului de la zece metri la doi. Acest program reprezinta prima incercare a Europei in domeniul navigatiei prin satelit.

Tratatul din Lisabona (articolul 189 TFEU) a stabilit competenta spatiala a UE.

Foto: pixabay.com
Sursa: Parlamentul European