25 de ani de independenta a Republicii Azerbaidjan

Mozaicul azerbaidjan al ultimului sfert de secol este alcatuit din proiecte majore de infrastructura energetica, care au asigurat accesul petrolului si gazelor azerbaidjene pe piata mondiala, reforme economice si succese ale mediului de afaceri privat, realizari in domeniul introducerii de noi tehnologii in economie si administratia publica, dezvoltarea culturii, primele branduri nationale, o schimbare calitativa a sistemului de putere si a rolului statului ca forta motrica in procesul de modernizare a tarii.

Toate acestea sunt trasaturi ale unui singur proces fundamental — separarea natiunii politice azerbaidjene moderne de comunitatea sovietica si transformarea ei intr-un jucator important al politicii regionale si internationale. Intr-un sfert de secol, azerbaidjenii au reusit sa faca un salt puternic in dezvoltarea statului si a societatii. Se poate discuta, daca acest salt a fost mai profund decat cel care a avut loc in timpul secolului al 20-lea. Dar, datorita continuitatii istorice si a memoriei istorice colective a natiunii, intervalul de timp de la prima Republica (1918-1920) la modernizarea sovietica din anii '70, sub conducerea lui Heydar Aliyev, s-a dovedit a fi integrat intr-un singur proces de dezvoltare nationala, fara a fi pus deoparte sau uitat.

De-a lungul anilor de independenta, in tara au aparut si au crescut rapid o serie de sectoare ale economiei: companiile IT/C, sectorul de consum (piata auto, imobiliarele), au fost create noi afaceri si parcuri industriale. Noua infrastructura de transport, integrata in coridoarele internationale de transport, are un rol important in 'valul de cresterea economica rapida azerbaidjana'.

Modernizarea retelei rutiere si constructia de noi autostrazi schimba fata oraselor, extinzand astfel profilul economic traditional al regiunilor.

Astazi, Azerbaidjanul s-a transformat intr-un nod logistic international. In afara de Baku, tara opereaza alte sase aeroporturi internationale, in timp ce compania aeriana nationala AZAL a devenit un operator de transport regional major, care leaga Caucazul de Sud cu toate regiunile lumii. Imaginea poate fi completata cu boom-ul Internetului, in curs de desfasurare inca de la inceputul anilor 2000 — o multime de mass-media si alte surse de informatii prin retelele sociale.

'Valul de crestere economica rapida a Azerbaidjanului'. In perioada 2003-2007, economia Azerbaidjanului a crescut cu aproape 96%, castigand pozitia de lider in regiunea Caucazului de Sud. Pana in 2007, cresterea PIB-ului a fost cea mai mare din CSI si una dintre cele mai mari din lume — mai mult de 22% pe an. Conform Comitetului Statistic Interstatal al CSI, incepand cu anul 2000 pana in anul 2007, PIB-ul Azerbaidjanului a crescut de 3,17 ori. In raportul Bancii Mondiale si a Corporatiei Financiare Internationale (IFC) 'Doing Business-2009' privind calitatea reglementarilor guvernamentale si impactul acestora asupra intreprinderilor mici si mijlocii, Azerbaidjanul a fost recunoscut ca lider mondial in implementarea reformelor: 7 din cei 10 indicatori au fost imbunatatiti, iar tara a urcat un numar record de 64 de pozitii in clasament, ocupand locul 33 si apropiindu-se de Africa de Sud, Franta si Israel. Chiar si in ciuda scaderii veniturilor din petrol si gaze, Indicele Global al Competitivitatii al Forumului Economic de la Davos, situeaza in 2015Azerbaidjanul pe locul 40 (primul loc printre tarile CSI).

In cei 20 de ani de independenta, 100 de miliarde dolari au fost investite in economia Azerbaijanului — un indicator clar al unui climat de afaceri favorabil. Este de remarcat faptul ca, daca in anul 2000 investitiile interne constituiau 47,5% din totalul investitiilor, la sfarsitul anului 2010 — 75,7%, adica o crestere de 16,3 ori in termeni absoluti, intr-o perioada de 10 ani. Astfel, banii in Azerbaidjan lucreaza pentru economia nationala, mai degraba decat pentru companiile off-shore. In acelasi timp, volumul investitiilor straine din ultimii zece ani a crescut de 4,7 ori. Doar tarile UE au investit aproximativ 20 de miliarde $ in capitalul fix al Azerbaidjanului pe parcursul acestei perioade.

In ciuda crizei globale din ultimul deceniu, investitiile anuale ale Azerbaidjanului variaza intre 12 si 16 miliarde $, trecand de la productia si prelucrarea hidrocarburilor la sectoare ale economiei, ce nu sunt bazate pe resurse. In conformitate cu previziunile Ministerului Finantelor, 40,3% din investitiile anului 2016 vor merge catre sectorul non-petrolier al economiei. Este tocmai mobilizarea investitiilor straine in sectorul non-petrolier al economiei, care este desemnat a fi un element esential al conceptului de dezvoltare: 'Azerbaijan 2020: O privire catre viitor'. Guvernul isi propune sa dubleze PIB-ul nepetrolier in urmatorii 10 ani. Unul dintre mecanismele care incurajeaza afluxul de investitii este reforma fiscala, care a fost initiata de Presedintele Republicii si, de fapt, implementeaza in tara standardele occidentale de impozitare, in care impozitele si taxele vamale reprezinta o sursa majora de venituri ale statului.

Azerbaidjanul ca un brand international. Cei 25 de ani de independenta au permis celor mai activi cetateni si societatii in ansamblu sa formeze un brand unic de tara din potentialul azerbaidjan, cu sprijinul institutiilor publice si al corporatiilor. Formarea unui brand de tara sau cel putin construirea unei imagini pozitive care contribuie la dezvoltarea turismului, atragerea investitorilor si a opiniei publice internationale in ansamblu este un proces complex, anevoios si de lunga durata. Este vorba de o multime de factori obiectivi si intangibili, cum ar fi un conglomerat de valori nationale, caracteristici specifice localizarii geografice, economia tarii, dinamica proceselor sociale si politice, caracteristici etnice si culturale, traditii, obiceiuri si maniere.

In cele din urma, Azerbaidjanul, ca si alte state, ofera companiilor straine si cetatenilor sai un produs complex si anume, o locatie potrivita pentru afaceri si investitii, un centru al dialogului umanitar intre civilizatii la nivel mondial, o platforma de comunicare libera intre elitele stiintifice, culturale si religioase ale lumii, o regiune de turism multi-profil interesant si un furnizor de incredere de materii prime energetice si produse agricole de inalta calitate.

Daca te uiti la viata sociala si cultura Azerbaidjanului, economia si resursele naturale printr-o astfel de prisma, poti gasi un set de componente care fie au devenit deja brand-uri internationale originale recognoscibile, sau sunt in curs de devenire. Astfel, Azerbaidjanul este aproape prima tara producatoare de titei in scopuri comerciale din istorie. Caracteristicile calitative au permis titeiului Azeri Light sa devina un adevarat brand de petrol pe piata mondiala — carburantii produsi din acest tip de titei sunt extrem de apreciati de catre consumatori. Dezvoltarea brand-ului va continua cu produsele noilor rafinarii de petrol si uzinele petrochimice din Azerbaidjan, inclusiv din Turcia.

Azerbaidjanul este prezentat ca o tara islamica unica, cu o cultura polifonica, receptiva la idei noi. Prin prezentarea consecventa a experientei si a valorilor culturii azerbaidjene lumii, a fost constituit un brand informal social-politic al tarii — 'o punte de legatura intre Est si Vest'. Capitala tarii, orasul Baku, este considerata pe buna dreptate purtatorul de frunte al brandului national 'Azerbaidjan'. O fuziune de stiluri diferite de arhitectura si atmosfera de ospitalitate si toleranta caracteristice orasului au creat o dinamica unica de interactiune intre traditii si modernitate.

Modernizarea mijloacelor de comunicare a permis unei intregi galaxii de companii de succes din Azerbaidjan sa intre in industria IT, furnizand produse si servicii catre Europa de Est, Asia si America de Sud. In urma modernizarii agriculturii si a programelor de dezvoltare socio-economica, au aparut corporatii agricole si uzine de prelucrare moderne. Rodia azera a devenit un brand de consum cu drepturi depline, bine cunoscut in Rusia. Recall Naftalan — un ulei medicinal unic, bine cunoscut ca un brand de tratament balnear inca de pe vremea sistemului sovietic.

Astazi, Azerbaidjanul puternic cauta noi zone pentru extinderea relatiilor externe. Calitatea de membru in Miscarea de Nealiniere, munca mai mult decat activa in Organizatia de Cooperare Islamica si statutul de partener de dialog in cadrul Organizatiei de Cooperare Shanghai prevestesc un pisibil vector nou si destul de eficient in politica externa a Asiei, mai ales ca, in 2013, tarile din Asia au inceput sa ocupe pozitii fruntase in balanta de comert exterior a Azerbaidjanului in sectorul de petrol si gaze, eliminand, pentru prima data, Europa. Pozitia Chinei in prioritatile comerciale, a investitiilor si a partenerilor industriali ai Azerbaidjanului, s-a consolidat semnificativ. Mai mult, Azerbaidjanul este activ implicat in doua proiecte globale initiate si finantate de China, care vizeaza asigurarea comertului modern si a infrastructurii de transport in Asia, conectand Estul si Vestul intr-un nou mod. Da, pozitiile de frunte ale cifrei de afaceri privind cooperarea economica si comertul Azerbaidjanului sunt inca detinute de tarile din Europa, Rusia si Turcia. Dar, prima manifestare a noului invitat economic extern este evidenta.

Foto: pixabay.com